Pelerinajul ministranţilor de limbă germană
(Piaţa Sfântul Petru, marţi, 4 august 2015)
Dragi ministranţi, bună seara!
1. Vă mulţumesc pentru prezenţa voastră numeroasă, care a sfidat soarele roman de august. Îi mulţumesc episcopului Nemet, preşedintele vostru, pentru cuvintele cu care a introdus această întâlnire. Aţi pornit la drum din diferite ţări pentru pelerinajul vostru spre Roma, loc al martiriului apostolilor Petru şi Paul. Este semnificat a vedea că proximitatea şi familiaritatea cu Isus Euharistie în slujirea la altar devine şi ocazie pentru a se deschide altora, pentru a merge împreună, pentru a alege ţinte angajante şi a găsi forţele pentru a ajunge la ele. Este izvor de bucurie autentică a ne recunoaşte mici şi slabi dar a şti că putem, cu ajutorul lui Isus, să fim îmbrăcaţi cu forţă şi să întreprindem o mare călătorie în viaţă în compania sa.
Şi profetul Isaia descoperă acest adevăr, adică faptul că Dumnezeu purifică intenţiile sale, iartă păcatele sale, vindecă inima sa şi o face capabilă să desfăşoare o misiune importantă, aceea de a duce poporului cuvântul lui Dumnezeu, devenind instrument al prezenţei şi al milostivirii divine. Isaia descoperă că, punându-se cu încredere în mâinile Domnului, toată existenţa sa este transformată.
2. Textul biblic pe care l-am ascultat ne vorbeşte tocmai despre asta. Isaia are o viziune, care îl face să perceapă maiestatea Domnului, dar, în acelaşi timp, îi revelează cât de mult El, deşi se revelează, rămâne distant. Isaia descoperă cu uimire că Dumnezeu e cel care face prima mutare - nu uitaţi de asta: Dumnezeu este mereu cel care face prima mutare în viaţa noastră - descoperă că Dumnezeu e cel care se apropie cel dintâi; el îşi dă seama că acţiunea divină nu este împiedicată de imperfecţiunile sale, că numai bunăvoinţa divină îl face capabil pentru misiune, transformându-l într-o persoană complet nouă, deci capabilă să răspundă la chemarea sa şi să spună: "Iată-mă, trimite-mă pe mine" (Is 6,8).
3. Astăzi, voi sunteţi mai norocoşi decât profetul Isaia. În Euharistie şi în celelalte sacramente experimentaţi apropierea intimă a lui Isus, dulceaţa şi eficacitatea prezenţei sale. Nu-l întâlniţi pe Isus pus pe un tron înalt la care nu se poate ajunge, ci în pâinea şi vinul euharistice, iar Cuvântul său nu face să vibreze uşorii porţilor ci corzile inimii. Ca Isaia, şi fiecare dintre voi descoperă că Dumnezeu, deşi se apropie în Isus şi se apleacă spre voi cu iubire, rămâne mereu imens mai mare şi dincolo de capacităţile noastre de a-i înţelege esenţa intimă. Ca Isaia, şi voi trăiţi experienţa că iniţiativa este mereu a lui Dumnezeu, pentru că El e cel care v-a creat şi v-a voit. El e cel care, în Botez, v-a făcut creaturi noi şi tot El e cel care aşteaptă cu răbdare răspunsul la iniţiativele sale şi oferă iertare oricui i-o cere cu umilinţă.
4. Dacă nu opunem rezistenţă acţiunii sale, El va atinge buzele noastre cu flacăra iubirii sale milostive, aşa cum a făcut cu profetul Isaia şi asta ne va face capabili să-l primim şi să-l ducem fraţilor noştri. Ca Isaia, şi noi suntem invitaţi să nu rămânem închişi în noi înşine, păstrând credinţa noastră într-un depozit subteran în care să ne retragem în momentele dificile. În schimb suntem chemaţi să împărtăşim bucuria de a ne recunoaşte aleşi şi mântuiţi de milostivirea lui Dumnezeu, să fim martori că credinţa este capabilă să dea direcţie nouă paşilor noştri, că ea ne face liberi şi puternici pentru a fi disponibili şi capabili pentru misiune.
5. Cât de frumos este să descoperim că credinţa ne face să ieşim din noi înşine, din izolarea noastră şi, tocmai pentru suntem plini de bucuria de a fi prieteni ai lui Cristos Domnul, ne face să ne îndreptăm spre alţii, făcându-ne în mod natural misionari! Ministranţi misionari: aşa vă vrea Isus!
Dragi ministranţi, cu cât veţi fi mai aproape de altar, cu atât vă veţi aminti mai mult să dialogaţi cu Isus în rugăciunea cotidiană, cu atât vă veţi hrăni mai mult din Cuvântul şi din Trupul Domnului şi cu atât veţi fi mai mult în măsură să mergeţi spre aproapele ducându-i în dar ceea ce aţi primit, dăruind la rândul vostru cu entuziasm bucuria care v-a fost dăruită.
Mulţumesc pentru disponibilitatea voastră de a sluji la altarul Domnului, făcând din această slujire o sală de educaţie la credinţă şi la caritate faţă de aproapele. Mulţumesc că şi voi aţi început să-i răspundeţi Domnului, ca profetul Isaia: "Iată-mă, trimite-mă pe mine" (Is 6,8).
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
