|
| © Vatican Media |
de Salvatore Cernuzio
O altă Joi Sfântă în închisoare pentru a celebra Liturghia ultimei Cine a Domnului cu deţinuţii, anul acesta toate femei. Papa Francisc va merge în Penitenciarul pentru femei de la Rebibbia la 28 martie pentru prima zi a Triduum-ului Pascal, aşa cum făcuse deja în 2015 când a vizitat cunoscuta închisoare romană mergând însă în "Noul Complex". Acolo pontiful a celebrat Liturghia din Caena Domini cu cei peste 300 de deţinuţi şi lucrători şi a îndeplinit ritul spălării picioarelor la şase bărbaţi şi şase femei. Anul acesta, Papa Francisc va fi în structura pentru femei născută în anii '50, actualmente cea mai mare dintre cele patru închisori pentru femei prezente în Italia, precum şi una dintre cele mai mari din Europa, cu o prezenţă puternică de femei străine.
Ştirea a fost difuzată de un comunicat al Prefecturii Casei Pontificale, în care se citeşte: "La 28 martie, Joia Sfântă, la ora 16.00, Sfântul Părinte va merge, în formă privată, la Penitenciarul pentru femei de la Rebibbia din Roma, pentru a celebra Sfânta Liturghie din Caena Domini şi pentru a întâlni deţinutele şi lucrătorii din structură".
O tradiţie de la începutul pontificatului
După unsprezece ani, Papa Francisc continuă, aşadar, tradiţia începută în zorii pontificatului său de a nu mai prezida Liturghia solemnă din Caena Domini în catedrala din Roma, Bazilica "Sfântul Ioan din Lateran", pentru a merge în schimb într-un loc simbolic, răscruce de durere, dar şi de renaştere. Tradiţie pe care Jorge Mario Bergoglio a importat-o la Roma din Buenos Aires, unde, ca arhiepiscop, dorea mereu să trăiască momentele fundamentale ale naşterii creştinismului în mijlocul "periferiilor existenţiale".
În 2023, întoarcerea la Casal del Marmo ca în 2013
De-a lungul anilor, Papa Francisc a celebrat mereu Joia Sfântă în penitenciare, dar şi în centre pentru refugiaţi, structuri de primire şi îngrijire a bolnavilor sau a tinerilor aflaţi în condiţie de suferinţă. Anul trecut, în 2023, s-a întors acolo unde s-a ţinut prima Liturghie din Caena Domini a pontificatului său, închisoarea pentru minori de la Casal del Marmo la Roma. Externat atunci de nici măcar o săptămână din Policlinica Gemelli pentru o bronşită infecţioasă, un papă încă slăbit, dar profund cufundat în liturgie şi câteodată înduioşat, îmbrăcând şorţul, a îngenuncheat la picioarele a doisprezece tineri şi tinere minori, unii romi şi musulmani, pentru a le spăla picioarele şi a schimba şi unele îmbrăţişări şi cuvinte. "Isus nu se înspăimântă de slăbiciunile noastre", spunea el în omilie.
Şi cu un deceniu înainte, în acelaşi institut de la porţile Romei, papa a spălat picioarele a zece tineri şi două tinere de naţionalităţi şi confesiuni diferite: "A spăla picioarele înseamnă că trebuie să ne ajutăm unul cu altul", le-a spus lor. "Este datoria mea ca preot şi ca episcop să fiu în slujba voastră. Dar este o datorie care îmi vine din inimă: o iubesc. Iubesc să fac asta, pentru că Domnul aşa m-a învăţat", a adăugat el, exprimând dorinţa devenită aproape un moto în întâlnirile cu cei mai tineri: "Nu lăsaţi să vi se fure speranţa".
Printre structuri de primire şi penitenciare
Anul următor, în 2014, pontiful argentinian a ales în schimb să petreacă Joia Sfântă cu tinerii de la Fundaţia "Don Carlo Gnocchi" - Centrul "Sfânta Maria a Providenţei", în cartierul roman Casalotti-Boccea: o structură pentru primirea, asistenţa şi reabilitarea persoanelor non-autosuficiente, afectate de tulburări psihice şi cu grave patologii invalidante.
În schimb, în 2015 - cum s-a spus - la Rebibbia, primit de o mulţime de puşcăriaşi în sărbătoare. Pentru ei invitaţia de a privi mereu la Isus, care "nu dezamăgeşte niciodată" şi care "nu încetează să iubească", nici "să ne ierte, să ne îmbrăţişeze". Un moment intens, ca acela repetat anul următor, în 2016, cu liturgia celebrată la C.A.R.A. (Centro di Accoglienza per Richiedenti Asilo [Centru de primire pentru cei care cer azil]) la Castelnuovo di Porto, în afara Romei, care găzduia atunci circa 890 de migranţi de diferite naţionalităţi. Într-o perioadă a istoriei în care Europa privea înmărmurită la actele teroriste care îi desfigurau faţa, au răsunat puternic cuvintele papei rostite înainte de a spăla picioarele a 12 migranţi: "Noi toţi, împreună, musulmani, indieni, catolici, coptici, evanghelici, fraţi, fii ai aceluiaşi Dumnezeu, care vrem să trăim în pace, integraţi".
Din 2017 până în 2019, papa a ales iarăşi un institut penitenciar pentru Joia Sfântă: în 2017, a mers la Penitenciarul din Paliano, în provincia Frosinone, ca să celebreze în mijlocul a circa şaptezeci de deţinuţi, mai ales colaboratori ai justiţiei care ispăşesc pedepse foarte lungi, între care unii în izolare; în 2018, la "Regina Coeli" la Roma, cu ritul spălării picioarelor în "Rotonda" şi întâlnirea cu deţinuţii bolnavi din infirmerie şi unii puşcăriaşi din Secţia a VIII-a; anul 2019, în Penitenciarul din Velletri, institut pentru bărbaţi.
Omagiul adus preoţilor la "Sfântul Petru" în timpul pandemiei de Covid
În 2020, pandemia de COVID-19 şi încărcătura sa de restricţii şi limitării l-au împiedicat pe papa să "iasă". Papa Francisc a celebrat, aşadar, Joia Sfântă în Bazilica "Sfântul Petru", aducând omagiu preoţilor morţi în zilele de urgenţă sanitară, "sfinţi de la uşa de alături" cum sunt medicii şi asistenţii; preoţilor "calomniaţi" şi "parohilor de la ţară". Anul următor, în 2021, celebrarea era prevăzută tot în "Sfântul Petru", dar a prezidat-o decanul Colegiului Cardinalilor, cardinalul Giovanni Battista Re. De fapt, papa a mers în apartamentul privat al cardinalului Angelo Becciu, în Palatul Sfântului Oficiu, la câteva sute de metri de Casa "Sfânta Marta", pentru a oficia Liturghia în capela mică din casa cardinalului, în acel an trimis în judecată în procesul pentru gestionarea fondurilor Sfântului Scaun încheiat în decembrie 2023.
În 2022, episcopul de Roma s-a întors în spatele zidurilor unui penitenciar, alegând Noul Complex de la Civitavecchia, unde a petrecut circa trei ore printre salutul adresat autorităţilor, Liturghia în capelă şi spălarea picioarelor puşcăriaşilor de diferite vârste şi naţionalităţi şi o îmbrăţişare simbolică dată tuturor deţinuţilor care l-au primit cu urlete şi coruri, mai ales de recunoştinţă pentru a-i mulţumi pentru prezenţa sa în mijlocul lor.
(După Vatican News, 6 martie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
