|
| © Vatican Media |
de Salvatore Cernuzio
De această dată nu erau saloanele sau teatrele parohiale, ci un garaj de coproprietate cu paviment din prundiş, zidul de cărămizi, copacii şi plantele agăţătoare şi toate în jurul obloanelor care au înăuntru maşinile parcate şi rezidenţii prezenţi la balcoane. În centru un fotoliu; aşezate în faţă circa treizeci de familii, cupluri cu copii, tineri, enoriaşi de la biserica apropiată "Sfânta Brigitta de Suedia", unii veniţi la întâlnirea deja începută cu papuci de casă sau haine de casă. Ca doamna care a coborât "în fugă" pe scări care încerca să-şi aranjeze părul: "Dumnezeule, dar ce surpriză şi puteau să-mi spună înainte!". A fost un scenariu cu totul inedit cel de la a treia întâlnire a "Şcolii de rugăciune", seria de întâlniri ale papei la Roma în Anul Rugăciunii în vederea Jubileului 2025.
|
| © Vatican Media |
După copii şi adolescenţi, joi după-amiază, 6 iunie 2024, Papa Francisc a voit să întâlnească familiile în cartierul roman Palmarola (zona Borgata Ottavia), în periferia vestică extremă a oraşului. Erau cupluri de neo-părinţi, bunici, grupul de tineri din parohie, nou-născuţi şi copii cu biberon, un grup de femei imigrate din Senegal, un bărbat ortodox, preşedintele Municipiului XIV, Marco Della Porta. Aşadar, o umanitate variată care în ultimul moment a fost anunţată despre aceasta oră specială de catehism de după-amiază.
Sosirea şi surpriza
Maşina Fiat L şi-a făcut intrarea pe la ora 17.00 pe rampa clădirii din via Palmarola cu zidurile încă în construcţie. O tăcere iniţială, câţiva ochi daţi peste cap, smartphone pregătite să filmeze scena, apoi Francisc a salutat: "Bună seara tuturor" şi de acolo au pornit aplauzele şi obişnuitele "W il Papa!". Trecerea prin mijlocul oamenilor a fost scurtă, ritmată de darul de bomboane, de câteva selfie furate, de o doamnă care l-a mângâiat pe pontif şi alta care a ieşit în faţă pentru a spune: "Aţi putea să faceţi o rugăciune pentru mama mea?" şi Francisc care a binecuvântat-o. Aşezat în fotoliu, Jorge Mario Bergoglio a introdus apoi şirul de întrebări şi răspunsuri cu cei prezenţi. Înainte de toate, a privit distrat la scenariul neobişnuit: "Zidul... plantele... roşiile...", apoi a salutat grupul din faţa ochilor săi: "Voi sunteţi familiile, tinerii, cei mai puţin tineri, bătrânii, mereu familia".
|
| © Vatican Media |
Despre familie, despre provocările şi dificultăţile sale, despre frumuseţile şi despre potenţialităţile pentru Biserică şi societate a vorbit papa fie în ceea ce a definit glumind "o predică", fie în colocviul ulterior de circa trei sferturi de oră. "Să apărăm familia, care este oxigen pentru a creşte copiii", a spus el. Desigur, există certurile, discuţiile, uneori şi despărţirile. "Furtuni" le-a numit Francisc, care însă nu trebuie să descurajeze. "Dacă părinţii se ceartă, este normal, dar să aibă posibilitatea de a face pace înainte de a se termina ziua, pentru că războiul rece din ziua următoare este teribil", a repetat el de mai multe ori, reafirmând cele trei cuvinte-cheie aşa de simple, dar în acelaşi timp esenţiale pentru a face să funcţioneze un raport de cuplu: "Scuze, se poate şi... mulţumesc". Chiar şi mulţumirile cele mai simple: "Mulţumesc pentru că ai gătit această cină bună...". Şi acolo unde nu ajung cuvintele este suficient "un mic gest pentru a face pacea şi a reîncepe ziua următoare".
"Copiii ne privesc"
Sunt paşi mici ai cotidianului importanţi mai ales pentru copii. "Copiii ne privesc", a spus papa citând filmul din 1944 de Vittorio De Sica. "Copiii îi privesc pe tata şi pe mama" şi suferă când văd că nu se înţeleg. De fapt, pontiful a recomandat părinţilor despărţiţi să nu vorbească rău unul despre altul, ci să-i educe pe copii la respect.
Mandatul dat tinerilor: duceţi înainte istoria
După aceea patru tineri din parohie l-au întrebat pe papa în ce mod este posibil astăzi să mărim credinţa: "Singura cale este mărturia", a răspuns el. Şi chiar tinerilor le-a lăsat un mandat precis: "Voi aveţi responsabilitatea de a duce înainte istoria". Şi a face asta nerămânând niciodată "căzuţi": "Unul dintre lucrurile cele mai frumoase ale tinerilor este că se ridică. Toţi cădem în viaţă, dar important este să nu rămânem căzuţi dacă alunecăm".
|
| © Vatican Media |
Un bărbat a exprimat dorinţa de a avea o Biserică mai mare în acel teritoriu care să poată fi punct de întâlnire pentru toţi locuitorii din cartier. S-a vorbit şi despre Biserică drept comunitate de persoane, şi nu numai ca locuri de cult, care în această zonă din Roma sunt mult mai puţin prezente decât în alte locuri din oraş. O doamnă - spunând mai întâi "eu poate că plâng" - a exprimat recunoştinţa sa papei: "De la Ziua Mondială a Copiilor, de la discursurile dumneavoastră, ceea ce vine la noi este un tată care trage după el o mare comunitate în lucrurile mici, în lucrurile adevărate. A vă vedea aici în faţa unui zid de cărămizi este cel mai emoţionant lucru... Mâine facem sărbătoarea parohiei, ne plouă mereu înăuntru, nu avem nici asfalt, dar ce contează, ne descurcăm oricum. Şi această prezenţă a dumneavoastră ne face să simţim că dumneavoastră faceţi parte din comunitatea noastră".
Bătrânii, înţelepciunea. Copiii, o promisiune
Printre râsete şi aplauze, Papa Francisc s-a agăţat tocmai asupra acestui ultim punct: "Biserica începe să se facă în comunitate". Încă o dată a revenit după aceea apelul de a nu-i neglija pe bătrâni şi de a avea grijă de copii: "Cele două vârfuri... O parohie în care copiii nu sunt ascultaţi şi bătrânii sunt eliminaţi nu este o adevărată comunitate creştină. Nu uitaţi, bătrânii sunt amintirea şi copiii promisiunea". "Nu uitaţi că bătrânii sunt amintirea poporului lui Dumnezeu", a insistat papa: "Este adevărat că bătrânii uneori sunt, ba chiar, suntem plictisitori. Mereu vorbesc despre acelaşi lucru: despre război etc. ..., dar avem o duioşie foarte mare". Şi copiii "înţeleg limbajul duioşiei".
|
| © Vatican Media |
Cu privire la copii, doi taţi, unul din doi gemeni, l-au întrebat pe papa cum să menţină credinţa în aceste timpuri dificile şi cum să-i facă pe copii să rămână aproape de Biserici, şi după Mir, "sacramentul de adio". "Mărturia" este iarăşi răspunsul. In primis aceea care se naşte în familie: "Primul sfat este iubirea dintre părinţi - a spus papa -, deoarece copiii trebuie să poată simţi că mama şi tata se iubesc. Dacă trebuie să vă certaţi, n-o faceţi în faţa copiilor, trimiteţi-i la culcare şi certaţi-vă cât vreţi".
A educa la libertate
La fel de fundamental este dialogul cu propriii copii. "A nu înceta niciodată de a vorbi cu ei. Educaţia se face cu dialogul", fără "a-i lăsa vreodată singuri", fără a se scandaliza sau a-i presa, ci lăsându-i şi la un anumit moment liberi: "Aşa se educă la libertate". Faceţi-i să înţeleagă că pot să vorbească despre toate. Despre toate", a subliniat papa după aceea: "Lucrurile vieţii se învaţă acasă, nu de la alţii care cine ştie ce învaţă".
|
| © Vatican Media |
Salutul pentru fiecare dintre cei prezenţi a încheiat întâlnirea cu papa care a împărţit îmbrăţişări şi rozarii, care s-a lăsat fotografiat de mai multe ori şi care a dialogat şi cu "bunica Maria" conectată via Skype la telefonul nepotului: "Ciao, roagă-te pentru mine. Mulţumesc!". În dar pentru aceste familii Francisc a lăsat un tablou care o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul Isus: "Aşa o puteţi păstra în clădire". Amintirea tangibilă a unei întâlniri pe care probabil niciunul dintre rezidenţii din această porţiune periferică a Romei nu şi-a putut-o imagina vreodată.
(După Vatican News, 6 iunie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
