Papa Francisc în mod surprinzător într-o casă de caritate la Bruxelles printre bătrâni bolnavi şi săraci
După ce a vizitat Castelul Laeken pentru o întâlnire cu suveranii şi autorităţile Belgiei, Papa Francisc a mers la Căminul Saint-Joseph din districtul Marolles. O instituţie condusă de Micile Surori ale Săracilor, care primeşte femei şi bărbaţi în vârstă, grav bolnavi şi cu mijloace limitate. Suveranul pontif i-a salutat şi i-a binecuvântat pe toţi cei prezenţi, inclusiv pe doamna Zelle, în vârstă de 102 ani, şi pe Agata din Bari. El a asigurat rugăciuni şi a cerut rugăciuni pentru el.
de Salvatore Cernuzio
"Mon Dieu, papa, îmi tremură mâinile...". De la capetele încoronate la cele cărunte, de la tronuri la scaunele cu rotile, de la fastul de la Castelul regal din Laeken, "Buckingham Palace din Belgia", la o "casă" mică de la jumătatea secolului al XIX-lea cu mai multe etaje, Home Saint-Joseph, dedicată primiri bătrânilor bolnavi şi săraci sau cu profit mic, cu zidurile colorate, pavimente din lemn şi mirosul de supă abia pregătită. Se întâmplă asta în călătoriile apostolice ale lui Francisc, care în câteva ore se poate afla în lumi diferite deşi închise în ţarcul unui singur oraş. Bruxelles, în acest caz, capitală a Belgiei şi inimă pulsantă a administraţiei UE, unde papa a ajuns aseară din Luxemburg, primit de regele Philippe şi de regina Mathilde şi de gesturile lor, aproape confidenţiali, care revelează o prietenie sinceră dincolo de raportul instituţional. Totul în mijlocul unei ploi torenţiale care a lăsat loc unui vânt înţepător, în această dimineaţă, când papa a mers în schimb la Castelul din Laeken, pentru vizita de curtoazie la familia regală, escortat de Garde royale călare în centrul unui scenariu fantastic de copaci şi fântâni, printre străzi de caldarâm şi reflexia pe ferestre a lămpilor cristal.
În afara programului
Programul, după întâlnirea cu autorităţile, prevedea o pauză de peste cinci ore înainte de întâlnirile de astăzi după-amiază, dar cortegiul papal a deviat în direcţia opusă nunţiaturii, reşedinţă a papei în aceste zile de călătorie, pentru a intra pe străduţele din Marolles, cartier la modă presărat cu pub-uri independente şi pieţe de vechituri, şi să ajungă la Home Saint-Joseph.
Primirea în Home Saint-Joseph
Oamenii, alertaţi de sirene şi de şirul lung de maşini şi microbuze negre, au coborât în stradă pentru a-l saluta pe Francisc care a oprit maşina Fiat 500 L albă pentru a saluta un grup de copii şi o femeie în genunchi cu braţele ţinute în mod de rugăciune. După aceea maşina a cotit pentru a intra în casa de caritate. Două surori de la Micile Surori ale Săracilor, congregaţie fondată de Sfânta Ioan Jugan de la care a moştenit carisma solidarităţii faţă de cei mai fragili, s-au apropiat imediat de papa pentru a-i spune "mulţumim" pentru această surpriză. "Cu bucurie", a răspuns Francisc, cerând informaţii rapid despre congregaţia lor. Zidurile subţiri trimiteau între timp din interior sunetul unei chitare, însoţită de bătaia din palme. Erau lucrătorii din casă care au intonat un cântec împreună cu "surioarele" şi "frăţiorii", cum îi numesc la Saint-Joseph pe bătrânii cu boli grave, întârzieri cognitive şi probleme economice, pe care îi primesc de peste un secol în acele ziduri, oferind mâncare şi îngrijiri. Precum şi gesturi de atenţie, pentru a alina şi de singurătate sau de trauma transferării, ca un buchet de flori pe canapea sau biletul "Soyez la bienvenue" la uşa camerei. Dispuşi în semicerc, având în centru bătrâni în cărucioare electrice sau cei paralizaţi de boală, toţi prezenţi în salonul din Home Saint-Joseph l-au primit pe papa cu aplauze. Surorile şi asistentele care, între timp sprijineau pe unii bătrâni, se mişcau pe picioare neputând să bată din palme.
Salutul adresat lui Madame Zelle, 102 ani...
"Vă binecuvântez şi mă rog pentru voi. Voi rugaţi-vă pentru mine!!, cuvintele lui Jorge Mario Bergoglio în franceză, aşezat în centrul camerei. "Tous le jours, tous les jours... În toate zilele", au asigurat în cor câteva femei. Papa le-a dăruit călugăriţelor cărţi şi i-au prezentat-o pe Madame Zelle, aşa cum vrea să fie numită Denis Lallemande, un trecut de bonă, la 102 ani un pic mascota casei. "Felicitări!", i-a spus Papa Francisc, înclinându-se în faţă din scaunul cu rotile pentru a-i strânge mâna. Între timp asista emoţionat la toată scena un jurnalist belgian din suita pontifului care nu se aştepta s-o regăsească acolo pe babysitter de când era copil. "A ajutat mult familia noastră", relatează el.
... şi lui Agata, italiană în Belgia de 60 de ani
După Madame Zelle, papa a voit - în pofida spaţiului restrâns - să salute pe fiecare dintre cei prezenţi. O mică aglomeraţie s-a creat imediat în timp ce căruciorul lui Francisc trecea printre rândurile celorlalte cărucioare. Printre strigăte de "Saint-P?re" şi din nou cântece, se distingea, deşi slăbită, vocea lui Agata în italiană: "Sfinte Părinte, veniţi aici, sunt paralitică. Vin din Bari. Sfinte Părinte, veniţi aici, sunt paralitică. Vin din Bari...". Aproape o litanie pe care femeia, din Puglia dar de şaizeci de ani la Bruxelles, ochi albaştri şi gâtul deformat din cauza bolii, a repetat-o până când Francisc nu a apărut în faţa ei, i-a strâns o mână şi i-a dăruit un Rozariu. "Voiam să-i spun să se roage pentru mine şi că eu mă rog pentru el - relatează Agata la mass-media vaticane - îl văd mereu la televizor şi acum am l-am văzut în prezenţă. Un lucru rar, un lucru minunat şi rar". "Ah, da - adaugă ea, ţinând strâns în mână coroniţa - i-am spus şi că mă rog mereu pentru toţi bolnavii pentru ca să se simtă bine şi pentru ca să se termine războiul. Am auzit că vor să arunce bombe".
Întâlnirea s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru şi o nouă cerere de rugăciune din partea Papei Francisc: "Rugaţi-vă pentru mine. În favoarea mea, nu împotrivă!". De acolo rămasul-bun, cu câteva surori care au urmărit maşina până la ieşire continuând să-l salute pe papa şi să-i mulţumească, şi trecerea pe străzile din Bruxelles, sub un cer posomorât care prelungeşte umbra marilor clădiri sedii instituţionale europeane.
(După Vatican News, 27 septembrie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
