Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
În urmă cu douăzeci şi cinci de ani, chiar în această dată de 25 martie, care în Biserică este sărbătoare solemnă a Bunei Vestiri a Domnului, sfântul Ioan Paul al II-lea promulga enciclica Evangelium vitae, despre valoarea şi inviolabilitatea vieţii umane.
Legătura dintre Buna Vestire şi "Evanghelia vieţii" este strânsă şi profundă, aşa cum a subliniat sfântul Ioan Paul în enciclica sa. Astăzi, relansăm această învăţătură în contextul unei pandemii care ameninţă viaţa umană şi economia mondială. O situaţie care ne face să simţim şi mai angajante cuvintele cu care începe enciclica. Iată-le: "Evanghelia vieţii se află în inima mesajului lui Isus. Primită de Biserică în fiecare zi cu iubire, ea trebuie vestită cu fidelitate curajoasă ca veste bună oamenilor din orice epocă şi cultură" (nr. 1).
Ca orice vestire evanghelică şi aceasta trebuie înainte de toate mărturisită. Şi mă gândesc cu recunoştinţă la mărturia tăcută a atâtor persoane care, în diferite moduri, se dedică slujirii bolnavilor, bătrânilor, a celui care este singur şi mai nevoiaş. Pun în practică Evanghelia vieţii, ca Maria care, după ce a primit vestea îngerului, a mers s-o ajute pe verişoara Elisabeta care avea nevoie de ajutor.
De fapt, viaţa pe care suntem chemaţi s-o promovăm şi s-o apărăm nu este un concept abstract, ci se manifestă mereu într-o persoană în carne şi oase: un copil abia zămislit, un sărac marginalizat, un bolnav singur şi descurajat sau în stare terminală, unul care a pierdut locul de muncă sau nu reuşeşte să-l găsească, un migrant refuzat sau pus în ghetou... Viaţa se manifesta în concret în persoane.
Fiecare fiinţă umană este chemată de Dumnezeu să se bucure de plinătatea vieţii; şi fiind încredinţată grijii materne a Bisericii, orice ameninţare la adresa demnităţii şi vieţii umane nu poate să nu se repercuteze în inima ei, în "măruntaiele" sale materne. Pentru Biserică apărarea vieţii nu este o ideologie, este o realitate, o realitate umană care implică toţi creştinii, tocmai pentru că sunt creştini şi pentru că sunt umani.
Atentatele la adresa demnităţii şi vieţii persoanelor continuă din păcate şi în această epocă a noastră, care este epoca drepturilor umane universale; mai mult, ne aflăm în faţa unor noi ameninţări şi a unor noi sclavii, şi nu întotdeauna legislaţiile sunt pentru ocrotirea vieţii umane mai slabe şi vulnerabile.
Mesajul enciclicei Evangelium vitae este aşadar mai actual ca oricând. Dincolo de urgenţe, ca aceea pe care o trăim, este vorba de a acţiona pe planul cultural şi educativ pentru a transmite generaţiilor viitoare aptitudinea la solidaritate, la îngrijire, la primire, ştiind bine că o cultură a vieţii nu este patrimoniu exclusiv al creştinilor, ci aparţine tuturor celor care, străduindu-se pentru construirea de relaţii fraterne, recunosc valoarea proprie a fiecărei persoane, şi atunci când este fragilă şi suferindă.
Iubiţi fraţi şi surori, fiecare viaţă umană, unică şi irepetabilă, valorează prin ea însăşi, constituie o valoare inestimabilă. Acest lucru trebuie vestit mereu din nou, cu curajul cuvântului şi curajul acţiunilor. Acest lucru cheamă la solidaritate şi la iubirea fraternă faţă de marea familie umană şi faţă de fiecare dintre membrii săi.
De aceea, cu sfântul Ioan Paul al II-lea, care a făcut această enciclică, cu el reafirm cu reînnoită convingere apelul pe care el l-a adresat tuturor în urmă cu douăzeci şi cinci de ani: "Respectă, apără, iubeşte şi slujeşte viaţa, fiecare viaţă, fiecare viaţă! Numai pe această cale vei găsi dreptate, dezvoltare, libertate, pace şi fericire!" (Enciclica Evangelium vitae, 5).
_________________
APEL
Peste puţin timp, la amiază, noi, păstorii diferitelor comunităţi creştine, împreună cu credincioşii de diferite confesiuni, ne vom reuni spiritual pentru a-l invoca pe Dumnezeu cu rugăciunea Tatăl Nostru. Unim glasurile noastre de implorare a Domnului în aceste zile de suferinţă, în timp ce lumea este dur încercată de pandemia. Fie ca Tatăl, bun şi milostiv, să asculte rugăciunea comună a fiilor săi care cu speranţă încrezătoare se adresează atotputerniciei sale!
Reînnoiesc tuturor şi invitaţia de a participa spiritual, prin mijloacele de comunicare, la momentul de rugăciune pe care-l voi prezida poimâine, vineri, la ora 18.00 (19.00, ora României), pe platoul de la bazilica "Sfântul Petru". După ascultarea Cuvântului lui Dumnezeu şi după adorarea Preasfântului Sacrament, va urma binecuvântarea Urbi et Orbi, cu respectiva indulgenţă plenară.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
