|
| © Vatican Media |
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua şi sărbătoare frumoasă!
Astăzi, solemnitatea Epifaniei, Evanghelia ne vorbeşte despre magii care, veniţi la Betleem, deschid tezaurele lor şi îi oferă lui Isus aur, tămâie şi smirnă (cf. Mt 2,11). Aceşti înţelepţi din Orient sunt vestiţi pentru darurile pe care le-au oferit; însă, gândindu-ne la istoria lor, am putea spune că ei, înainte de toate, primesc trei daruri: ei au primit trei daruri, trei daruri preţioase care ne privesc şi pe noi. Dau aur, tămâie şi smirnă, dar care sunt cele trei daruri pe care ei le-au primit?
Primul dar este darul chemării. Magii nu l-au observat pentru că au citit Scriptura sau pentru că au avut o viziune cu îngeri, ci au simţit-o în timp ce studiau astrele. Asta ne spune un lucru important: Dumnezeu ne cheamă prin aspiraţiile noastre şi prin dorinţele noastre cele mai mari. Magii s-au lăsat uimiţi şi incomodaţi de noutatea stelei şi au pornit la drum spre ceea ce nu cunoşteau. Culţi şi înţelepţi, au fost fascinaţi mai mult de ceea ce nu ştiau decât de ceea ce ştiau deja: s-au deschis la ceea ce nu cunoşteau. S-au simţit chemaţi să meargă dincolo, nu s-au simţit fericiţi rămânând acolo, ci simţindu-se chemaţi să meargă dincolo. Şi acest lucru este important şi pentru noi: suntem chemaţi să nu ne mulţumim, să-l căutăm pe Domnul ieşind din comodităţile noastre, mergând spre el cu ceilalţi, cufundându-ne în realitate. Pentru că Dumnezeu cheamă în fiecare zi, aici şi astăzi. Dumnezeu ne cheamă, cheamă pe fiecare dintre noi, ne cheamă aici şi ne cheamă astăzi, în lumea noastră.
Dar magii ne vorbesc după aceea despre un al doilea dar: discernământul. Dat fiind că ei caută un rege, merg la Ierusalim ca să vorbească cu regele Irod, care este însă un om însetat de putere şi vrea să-i folosească pentru a-l elimina pe Mesia prunc. Dar magii nu se lasă înşelaţi de Irod. Ştiu să distingă între destinaţia parcursului şi ispitele care se găsesc pe drum. Puteau să rămână acolo, la curtea lui Irod, liniştiţi: nu, merg înainte. Părăsesc palatul lui Irod şi, atenţi la semnalul lui Dumnezeu, nu mai trec pe acolo, ci se vor întoarce pe un alt drum (cf. v. 12). Cât de important este, fraţilor şi surorilor, să ştim să distingem destinaţia vieţii de ispitele drumului! Una este destinaţia vieţii, altceva sunt ispitele drumului. A şti să renunţăm la ceea ce seduce, dar duce pe un drum urât, pentru a înţelege şi a alege căile lui Dumnezeu! Este un mare dar discernământul, nu trebuie să încetăm niciodată să-l cerem în rugăciune. Să cerem acest har! Doamne, dă-ne capacitatea de a discerne binele de rău, ceea ce este mai bun de ceea ce nu este mai bun.
În sfârşit, magii ne vorbesc de un al treilea dar: surpriza. După o călătorie lungă aceşti oameni de nivel social înalt ce anume găsesc? Un copil cu mama (cf. v. 11): o scenă duioasă desigur, dar nu uluitoare! Nu-i văd pe îngeri ca păstorii, ci îl întâlnesc pe Dumnezeu în sărăcie. Probabil că se aşteptau la un Mesia puternic şi minunat, şi găsesc un prunc. Şi totuşi nu se gândesc că au greşit, ştiu să-l recunoască. Primesc surpriza lui Dumnezeu şi trăiesc cu uimire întâlnirea cu el, adorându-l: în micime recunosc faţa lui Dumnezeu. Omeneşte noi toţi suntem înclinaţi să căutăm măreţia, dar este un dar a şti s-o găsim cu adevărat: a şti să găsim măreţia în micimea pe care Dumnezeu o iubeşte atât de mult. Pentru că Domnul aşa este întâlnit: în umilinţă, în tăcere, în adoraţie, în cei mici, în cei săraci.
Fraţilor şi surorilor, toţi suntem chemaţi - primul dar: chemarea - de Isus; toţi putem să discernem - al doilea dar, discernământul -, să discernem prezenţa sa; toţi putem experimenta surprizele sale - al treilea dar, surpriza. Astăzi ar fi frumos să comemorăm aceste daruri: chemarea, discernământul şi surpriza, daruri pe care deja le-am primit: să ne regândim la momentul în care am simţit o chemare a lui Dumnezeu în viaţă; sau la momentul în care, eventual după atâta trudă, am reuşit să discernem glasul său; sau la o surpriză de neuitat pe care el ne-a făcut-o, uimindu-ne. Sfânta Fecioară Maria să ne ajute să ne amintim şi să păstrăm darurile primite.
________________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori!
Adresez din inimă urarea mea comunităţilor din Bisericile Orientale, atât catolice, cât şi ortodoxe, care mâine vor celebra Naşterea Domnului. În mod deosebit aş vrea să ajungă urarea la fraţii şi la surorile din martirizatul popor ucrainean. Naşterea Mântuitorului să reverse întărire, să reverse speranţă; şi să inspire paşi concreţi care să poată conduce în sfârşit la terminarea luptelor şi la pace. Să ne rugăm mult pentru Ucraina şi pentru pace.
În sărbătoarea Epifaniei se celebrează Ziua Misionară Mondială a Copiilor. Salut toţi copiii şi copilele, tinerii şi tinerele, care în orice parte a lumii răspândesc bucuria de a fi prieteni ai lui Isus şi se angajează, cu rugăciunea, jertfele şi ofertele, să-i susţină pe misionarii Evangheliei.
Vă salut pe voi toţi, credincioşi din Roma şi pelerini din diferite ţări. Îndeosebi, salut participanţii la cortegiul istorico-folcloric "Viva la Befana", care anul acesta a fost realizat de Primăria din Foligno despre temele păcii, solidarităţii şi fraternităţii între popoare. Mulţumesc primarului şi episcopului de Foligno cu celelalte autorităţi, asociaţiilor, şcolarilor, fanfarelor muzicale şi celor care dau viaţă istoricei "Giostra della Quintana". Şi extind gândul meu şi la "Cortegiul Regilor Magi" care se desfăşoară astăzi în atâtea oraşe şi sate din Polonia.
Salut candidaţii la Mir din Romano di Lombardia, Asociaţia de Solidaritate între Familii din Podenzano (Dieceza de Piacenza) şi prietenii şi voluntarii de la "Fraterna Domus". Şi îi salut pe tinerii Neprihănitei.
Urez tuturor o sărbătoare frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
