Papa Francisc: Angelus (13 septembrie 2015)
Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!
Evanghelia de astăzi ni-l prezintă pe Isus care, în drum spre Cezareea lui Filip, îi întreabă pe discipoli: "Lumea, cine spune că sunt eu?" (Mc 8,27). Ei răspund ceea ce spunea lumea: unii îl consideră Ioan Botezătorul înviat, alţii Ilie sau unul dintre marii profeţi. Lumea îl aprecia pe Isus, îl considera un "trimis al lui Dumnezeu", dar încă nu reuşea să-l recunoască drept Mesia, acel Mesia prevestit şi aşteptat de toţi. Isus îi priveşte pe apostoli şi întreabă iarăşi: "Dar voi, cine spuneţi că sunt eu?" (v. 29). Iată întrebarea cea mai importantă, cu care Isus se adresează direct celor care l-au urmat, pentru a verifica credinţa lor. Petru, în numele tuturor, exclamă cu sinceritate: "Tu eşti Cristosul" (v. 29). Isus rămâne uimit de credinţa lui Petru, recunoaşte că ea este rod al unui har, al unui har special al lui Dumnezeu Tatăl. Şi atunci revelează deschis discipolilor ceea ce îl aşteaptă la Ierusalim, adică "Fiul Omului trebuia să sufere mult... să fie ucis şi, după trei zile, să învie" (v. 31).
Auzind asta, acelaşi Petru, care tocmai a mărturisit credinţa sa în Isus ca Mesia, este scandalizat. Îl ia deoparte pe Învăţător şi îl ceartă. Şi cum reacţionează Isus? La rândul său îl ceartă pe Petru pentru asta, cu cuvinte foarte severe: "Mergi în urma mea, Satană!" - îi spune Satană! - "căci nu te gândeşti la cele ale lui Dumnezeu, ci la cele ale oamenilor" (v. 33). Isus îşi dă seama că în Petru, ca în ceilalţi discipoli - şi chiar în fiecare dintre noi! - harului Tatălui i se opune ispita celui rău, care vrea să ne distragă de la voinţa lui Dumnezeu. Vestind că va trebui să sufere şi să fie omorât pentru ca apoi să învie, Isus vrea să-i facă pe cei care-l urmează să înţeleagă că El este un Mesia umil şi servitor. Este Servitorul ascultător faţă de cuvântul şi de voinţa Tatălui, până la jertfa completă a propriei vieţi. Pentru aceasta, adresându-se întregii mulţimi care era acolo, declară că acela care vrea să fie discipolul său trebuie să accepte să fie servitor, aşa cum El s-a făcut servitor, şi avertizează: "Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunţe la sine, să-şi ia crucea şi să mă urmeze" (v. 35).
A-l urma pe Isus înseamnă a lua propria cruce - toţi o avem... - pentru a-l însoţi pe drumul său, un drum incomod care nu este cel al succesului, al gloriei trecătoare, ci acela care conduce la adevărata libertate, care ne eliberează de egoism şi de păcat. Este vorba de a realiza un refuz clar al acelei mentalităţi lumeşte care pune propriul "eu" şi propriile interese în centrul existenţei: asta nu e ceea ce vrea Isus de la noi! În schimb, Isus ne invită să pierdem propria viaţă pentru El, pentru Evanghelie, pentru a o primi reînnoită, realizată şi autentică. Suntem siguri, graţie lui Isus, că acest drum conduce la sfârşit la înviere, la viaţa deplină şi definitivă cu Dumnezeu. A decide să-l urmăm pe El, Învăţătorul şi Domnul nostru care s-a făcut Slujitor al tuturor, cere să mergem în urma Lui şi să-l ascultăm cu atenţie în Cuvântul său - amintiţi-vă: a citi în fiecare zi un text din Evanghelie - şi în sacramente.
Există tineri aici în piaţă: tineri şi tinere. Eu vă întreb: aţi simţit voinţa de a-l urma pe Isus mai îndeaproape? Gândiţi-vă. Rugaţi-vă. Şi lăsaţi ca Domnul să vă vorbească.
Fecioara Maria, care l-a urmat pe Isus până la Calvar, să ne ajute să purificăm mereu credinţa noastră de false imagini ale lui Dumnezeu, pentru a adera pe deplin la Cristos şi la Evanghelia sa.
________________
După Angelus
Iubiţi fraţi şi surori,
Astăzi, în Africa de Sud, este proclamat fericit Samuel Benedict Daswa, tată de familie, ucis în 1900 - în urmă cu doar 25 de ani - şi ucis datorită fidelităţii sale faţă de Evanghelie. În viaţa sa a demonstrat mereu mare coerenţă, asumând curajos atitudini creştine şi refuzând obiceiuri lumeşti şi păgâne. Mărturia sa să ajute în special familiile să răspândească adevărul şi caritatea lui Cristos. Şi mărturia sa se uneşte cu mărturia atâtor fraţi şi surori, tineri, bătrâni, adolescenţi, copii, persecutaţi, alungaţi, ucişi pentru că-l mărturisesc pe Isus Cristos. Tuturor acestor martiri, Samuel Benedict Daswa şi lor tuturor, le mulţumim pentru mărturia lor şi le cerem să mijlocească pentru noi.
Vă salut cu afect pe voi toţi, romani şi pelerini care provin din diferite ţări: familii, grupuri parohiale, asociaţii. Salut credincioşii din dieceza de Freiburg, asociaţia "Copacul lui Zaheu" din Aosta, credincioşii din Corte Franca şi Orzinuovi, Acţiunea Catolică Copii din Alpago şi grupul de motociclişti din Ravenna.
Salut profesorii temporari veniţi din Sardinia şi doresc ca problemele din lumea muncii să fie înfruntate ţinând cont în mod concret de familie şi de exigenţele sale.
Tuturor urez o duminică frumoasă. Şi vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine! Poftă bună şi la revedere!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
