Reflecţie despre "nu"-ul spus de Irlanda Tratatului de la Lisabona
În faţa crizei deschisă de "nu"-ul spus de Irlanda Tratatului de la Lisabona, Europa trebuie să-şi regăsească rădăcinile şi baza valorilor sale şi a identităţii sale, a afirmat Mons. Giordano, observator permanent al Sfântului Scaun la Consiliul Europei.
Într-un interviu acordat la "Radio Vatican", prelatul a constatat că "politicienii trebuie" să judece rezultatul referendumului irlandez, chiar dacă este vorba desigur de "semnale de care responsabilii Constituţiei europene trebuie să ţină cont".
Biserica este interesată de proiectul politic al Uniunii Europene în măsura în care va putea contribui "la o stabilitate şi unitate mai mare a Europei, pentru a contribui mai bine şi la restul lumii", a comentat el, dar "interesul este rezervat «marii Europe» şi nu numai naţiunilor din Uniunea Europeană. Deci, suntem interesaţi mai ales de Europa istoriei, de Europa culturii, de acea Europă care astăzi ştie să se confrunte cu lumea".
"Europa trebuie să-şi regăsească fundamentele sale, rădăcinile sale; trebuie să găsească fundamentul valorilor", a adăugat el, şi "are nevoie de o identitate, are nevoie de o viziune, are nevoie de o idee", care "trebuie să fie întemeiată".
"Deci, astăzi nu este suficientă o zadarnică retorică a valorilor. Nu putem spune că Europa se angajează pentru demnitatea umană, ci este vorba apoi de a vedea în concret ce înseamnă demnitate umană, unde este fundamentul demnităţii umane şi care sunt şi proiectele concrete pe care le putem urmări pentru a apăra demnitatea umană. Altminteri, acestea riscă să fie cuvinte mai curând goale".
Monseniorul Giordano consideră că glasul Bisericii referitor la temele morale să fie ascultat de politicienii europeni şi că creştinii cu cât sunt mai uniţi în propunerile lor cu atât mai mult glasul lor va fi ascultat.
"Despre aceste teme mari - cum sunt cele etice, care merg de la tema vieţii umane şi deci de la naşterea ei la creşterea ei, la educarea ei, la sfârşitul ei, la temele familiei; dar şi teme morale cum sunt dreptatea, pacea şi ambientul - eu observ că există o mare aşteptare din partea politicii pentru glasul Bisericii - a explicat el -. Desigur nu există numai aşteptare, ci există şi o dimensiune critică".
Conform prelatului, dialogul ecumenic şi interreligios este cheia pentru ca să se asculte acest glas.
"Bisericile trebuie să găsească între ele un consens şi să dea o contribuţie comună - a declarat el -. Dar există şi chestiunea interreligioasă, pentru că Europa are un pluralism religios şi deci trebuie să reuşim să prezentăm propuneri şi să dăm viziuni împărtăşite şi la nivel de religii".
"Cred că cu cât suntem mai uniţi ca şi creştini, şi deci ca oameni ai religiei, cu atât mai mult politica este atentă mai ales chiar la aceste chestiuni etice", a adăugat el.
Chiar dacă există voci critice faţă de ceea ce spune Biserica, Mons. Giordano crede că sunt numai "minorităţi".
"Dacă noi reuşim să avem propuneri serioase şi mature (...), dacă noi reuşim să dăm autenticitatea religiilor şi lucrul cel mai autentic al creştinismului, cred că atunci este dat spaţiu pentru aceasta". "Din partea celor care gestionează cele publice ar fi o aroganţă să creadă că pot răspunde singuri la aceste întrebări enorme, cum sunt sensul vieţii, cum este întrebarea convieţuirii sau întrebările păcii".
Pe de altă parte, afirmă Mons. Giordano, în Europa trebuie "luate în serios aceste provocări ale omenirii". Deci, se voieşte "nu o Europă care încearcă să devină o fortăreaţă, care priveşte numai la ea însăşi, ci o Europă care regăseşte o identitate a sa, regăseşte o vocaţie a sa, pentru că numai aşa este capabilă apoi să înfrunte aceste mari provocări ale lumii".
"Cred că dacă ar fi clar că Europa se înzestrează pentru tema foametei, pentru tema ambientului, pentru tema păcii, ar fi desigur o Europă urmată de popoare, urmată de tineri şi pentru care merită să fim nişte protagonişti".
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
