Moment liric de Crăciun: "La Betleem"
La Betleem lumina doarme
Pe-un pat de paie înfăşată
Doar îngeri şi păstori adoră
Iubirea-pruncă ne-ntinată.
În lume, lumea tot petrece,
Trăieşte clipa trecătoare
Îşi lasă rostul să alerge
Pe drumuri seci, la întâmplare.
La Betleem, un prunc în iesle,
Priveşte pentru prima oară
La cei ce vin cu daruri scumpe,
Şi, în genunchi, la el coboară.
La Betleem, lumina vine
Dar n-are loc să stea la masă
Priveşte-n jur, se înfioară:
- Aici o fi la mine-acasă?
La Betleem, un prunc scânceşte
Şi două braţe-l înconjoară,
ÎL strâng la piept duios de mamă,
De ea, rămasă-n veci Fecioară.
La Betleem lumina creşte
Umple pământul vâlvătaie,
Celor ce vor s-o viziteze,
Cărare stelele-ntretaie.
La Betleem coboară cerul
Cu îngeri toţi şi heruvimi
Să-şi înconjoare Creatorul
Cântându-i imn din înălţimi.
La Betleem Domnul priveşte
Spre animale surâzând,
Pentru căldură le întinde
Fire de fân, gângurind...
La Betleem e-atâta pace
Cum nicăieri nu-i pe pământ
Lumina-i sursă de-mpăcare
Cu Tatăl iertător şi sfânt.
La Betleem e azi cărare
Lumea toceşte încălţări,
Genunchi şi rugi neobosite
Celui ce n-are depărtări.
La Betleem lumina râde
Când vede dărnicia noastră
Tatăl privind cată spre Fiul
De la a cerului fereastră.
La Betleem lumina-ncepe
Lucrarea sa de mântuire
Nimic de-acum n-o mai opreşte,
DA-ul s-a spus, din fericire.
Emil Bejan
