Moment liric de Crăciun 2019

Ne amintim cu drag de Sfânta Carte,
Care descrie-al mântuirii drum
Şi mii şi mii de-nvăţături ne-mparte
Despre ce-a fost de la-nceput şi pân' acum.
 
Protopărinţii noştri, ştim prea bine,
Au fost seduşi de duhul rău
Şi au ajuns în starea de ruşine,
De a păcatului cădere-n hău.
 
Atunci, în nesfârşita sa milostivire,
Cel Preaînalt şi-a dat cuvântul,
Că va veni pentru întreaga omenire
O zi ce leagă cerul şi pământul.
 
E ceea ce acum vreo două mii de ani,
S-a împlinit în peştera din Betleem,
Când Isus Prunc, sfidându-i pe tirani,
Veni la noi, ca pace să avem.
 
O iesle i-a fost leagăn doar
Şi nişte biete paie lui culcuşul i l-au dat,
Lui care este nesecat izvor de har
Şi ţine-n palma sa tot universu-n lung şi lat!
 
Veghează lângă ieslea sa
Iosif cel drept şi mama sa fecioară,
Sunt străjuiţi de-o strălucită stea
Şi simt cum lângă ei lumina cerului coboară.
 
Apoi au fericirea de a-i primi cu drag
Pe cei dintâi vizitatori la ieslea sfântă,
Pe păstoraşii veseli ce în prag,
Sosesc cu darul lor şi glasul care cântă:
 
"Mărire întru cei de sus să fie
Şi pace pentru oamenii bunăvoinţei;
Să se reverse peste-ntreaga glie,
Căci s-a născut Mesia, dătătorul biruinţei".
 
Isus nu vine pentru sceptre şi palate,
El nu râvneşte după glorie şi strălucire,
Ci ne propune doar meniri adevărate,
Care înseamnă bunătate, pace şi iubire.
 
Dacă vom înţelege-aceste idealuri,
Atunci Crăciunul nostru va avea un sens deplin.
Vom renunţa la cele ce-s doar valuri
Şi vom aduce-n viaţa noastră cer senin!

Pr. Iosif Agiurgioaei