Papa Leon se întoarce acasă. Se întoarce pe continentul care l-a văzut slujind timp de peste douăzeci de ani, mai întâi ca misionar și apoi ca episcop. Peru, ultima și cea mai lungă oprire a pelerinajului apostolic care începe în următoarele ore și îl va duce mai întâi în Uruguay și Argentina, nu este locul de naștere al lui Robert Francis Prevost, primul papă născut în Statele Unite. Dar poate fi considerată o a doua patrie, o patrie a inimii, așa cum demonstrează chiar primele cuvinte rostite de Leon al XIV-lea la câteva minute după alegerea sa, când, apărând din loja centrală a Bazilicii „Sfântul Petru”, a salutat mulțimea și credincioșii conectați din întreaga lume, mai întâi în italiană – așa cum se cuvine episcopului de Roma – și apoi în spaniolă, adresând un salut special „dragei mele Dieceze de Chiclayo, Peru, unde un popor credincios și-a însoțit episcopul, i-a împărtășit credința și a dat atât de mult pentru a continua să fie Biserica fidelă a lui Isus Cristos”. În acest sens, oprirea peruană reprezintă o întoarcere acasă, o amintire a legăturii neîntrerupte dintre un episcop misionar „cu mirosul oilor” și poporul său. Profunda apreciere a papei pentru această călătorie a fost evidentă chiar și în timpul recentei sale spitalizări la Spitalul Gemelli. Va fi, așadar, o călătorie pe tărâmul amintirilor, o întoarcere acasă revigorantă, în pofida oboselii unei călătorii de douăsprezece zile cu treisprezece zboruri cu avionul și două zboruri cu elicopterul.
Totuși, ar fi reductiv să explicăm sau să constrângem călătoria doar prin aceste categorii: nu este, de fapt, un pelerinaj „patriotic”. În primul rând, pentru că Papa Leon va vizita alte două țări, caracterizate de probleme și situații comune și diferite. Și în al doilea rând, pentru că interpretarea întoarcerii acasă nu trebuie să riște să umbrească mesajele pe care pontiful le aduce pe aceste meleaguri: în primul rând, să întărească credința poporului creștin care trăiește acolo, relansând o misiune evanghelizatoare bazată pe proximitate, duioșie, împărtășire, sprijin pentru cei mai săraci și angajare pentru construirea împreună a unei societăți mai drepte. Cu același stil pe care l-a avut ca episcop, așa cum a făcut în timpul Covid-ului, când, ca administrator apostolic al Callao, a organizat o rețea de solidaritate și distribuție de alimente, apă și medicamente pentru toți locuitorii și lucrătorii fără acte care, din cauza restricțiilor, erau blocați acasă fără bani sau mâncare. Oamenii își amintesc încă de acest ajutor ca „răspunsul lui Dumnezeu” la rugăciunile lor.
În Uruguay, Leon va întâlni una dintre „cele mai europene” țări din America Latină, caracterizată de o lungă istorie de stabilitate și democrație, dar și de un secularism nu întotdeauna deschis rolului pozitiv și public al religiilor, unde o lege privind eutanasia a fost introdusă acum un an. În Argentina, țara natală a lui Francisc, unde nu s-a mai întors niciodată după alegerea sa din 2013, papa se va confrunta cu o societate extrem de polarizată și cu provocări sociale semnificative. Acestea sunt caracteristicile unui continent în care sărăcia persistă și există o prăpastie vastă între puținii bogați și mulții săraci. Leon al XIV-lea va vorbi despre dreptate conform Doctrinei Sociale a Bisericii, nu pentru a se opune unui guvern sau altuia – succesorul lui Petru nu acționează ca un politician – ci pentru a chema la unitate împotriva polarizării și la construirea unei societăți mai drepte și incluzive. O societate care ia în considerare nevoile celor mai năpăstuiți sau ale celor care trăiesc la periferiile extreme, cum ar fi popoarele amazoniene care se simt abandonate, dar care vor primi vizita papei în timpul vizitei sale la Pucallpa.
Nucleul de bază al mesajului pe care Leon îl duce în America Latină este bine rezumat de cele trei motto-uri alese pentru cele trei etape: „Vă vestesc o mare bucurie” în Uruguay; „Toți sunteți bineveniți. Mergeți și vestiți” în Argentina; și „Să ne deschidem inima” în Peru. O chemare la credință și la misiunea de evanghelizare, pentru a promova unitatea și întâlnirea.
Un punct central de interes în zilele următoare va fi evidențierea comorilor ascunse ale acestor țări: numeroșii sfinți și fericiți care au înculturat mesajul lui Cristos în contexte diferite și devoțiunea populară care joacă un rol fundamental în experiența de credință a popoarelor latino-americane.
Andrea Tornielli
(După L’Osservatore Romano, 5 noiembrie 2026
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu
