Sâmbătă, 28 ianuarie, începând cu ora 18.30, în aula magna a Institutului Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif", s-a desfăşurat Academia "Sf. Toma de Aquino", la care au participat pr. Viliu Dancă, rectorul institutului, împreună cu ceilalţi părinţii profesori, studenţii filozofi şi teologi, precum şi alţi preoţi invitaţi. Academia s-a bucurat şi de prezenţa PS Petru Gherghel.

Continuând tradiţia începută cu câteva decenii în urmă, Institutul Teologic Romano-Catolic "Sf. Iosif" organizează în fiecare an o academie tomistă în ziua de 28 ianuarie, când este celebrată memoria sfântului Toma de Aquino (1225-1274), preot şi învăţător al Bisericii. Această academie este organizată de studenţii anului II din ciclul filozofic, sub coordonarea pr. rector Viliu Dancă.

În deschiderea manifestării din acest an, un grup de 12 studenţi au interpretat cântările O, Thoma doctor şi Tollite hostias (din repertoriul compozitorului francez Marc-Antoine Charpentier).

A urmat conferinţa intitulată "Adevărul", prezentată de studentul Cristian Bârnat. Structurată în trei capitole, conferinţa a cuprins o scurtă trecere în revistă a principalelor definiţii date adevărului în decursul istoriei filozofiei, o evidenţiere a conceptului de "adevăr", ce poate fi decriptat printr-o "luptă" asiduă, precum şi o prezentare a principalelor concepţii despre adevăr în lumea de astăzi. Făcând referire la enciclica Fides et ratio şi citându-l pe Sfântul Părinte Ioan Paul al II-lea, studentul Cristian Bârnat a reamintit în finalul prezentării sale un lucru deosebit de important, şi anume că sfântul Toma de Aquino rămâne pentru toţi oamenii un adevărat "apostol al adevărului".

Următorul moment al academiei l-a constituit piesa de teatru intitulată "Întrebări şi... incertitudini", concepută şi interpretată de un grup de studenţi din anul II:

  • Distribuţia:

    • Reflecţia: Marcel Bulai

    • Toma de Aquino: Iancu Pius

    • Boierul: Cătălin Farcaş

    • Înţelepţii: Lucian Ianuş; Ştefan Stolnicu; Marcelin Trifescu

    • Tăranul: Cazimir Cimpoieşu

    • Săracul: Petru Mogda

    • Slugile: Gabriel Sascău; Paul Treja

  • Sunet: Marcelin Blaj; Andrei Hârja

  • Recuzita: Ionuţ Baciu; Florin Bordeuş

  • Scenograf: Ciprian Bejan

  • Regizor: Marian Blânda

Piesa a adus în faţa publicului personaje întruchipând diverse categorii de oameni; mesajul lor a fost elocvent: în viaţă nici un om nu este scutit de întrebări; fie bogat, fie sărac, fie creştin, fie ateu, mai devreme sau mai târziu vine un moment când omul trebuie să găsească un răspuns la întrebările fundamentale care se nasc în el şi îl neliniştesc. Ceea ce îl tulbură pe boierul din piesa "Întrebări şi... certitudini" este o simplă întâlnire cu credinţa statornică a unui ţăran şi cu umilinţa unui sărac. Frământările interioare îl fac să fie într-o permanentă căutare. De aceea, caută răspunsuri la înţelepţii oraşului, pe care îi pune mai apoi să se confrunte cu certitudinea unui călugăr, reprezentat de sfântul Toma. Această confruntare dintre înţelepţi şi călugărul Toma face lumină în concepţia boierului despre Dumnezeu. Piesa s-a dorit a fi o invitaţie la căutare, la găsirea certitudinii care duce la mântuire şi la susţinerea ei în faţa altora.

Evocând personalitatea sfântului Toma de Aquino, pr. rector Viliu Dancă a făcut o scurtă referire la opera sa, la legăturile sale cu oamenii, la relaţia sa intimă cu Dumnezeu prin reflecţie şi rugăciune, şi a spus că sfântul Toma continuă să fie şi astăzi un adevărat model, iar ceea ce el a propus cu tărie (armonia dintre raţiune şi credinţă) trebuie să constituie pentru fiecare dintre noi o preocupare zilnică.

Academia s-a încheiat cu un cuvânt de mulţumire din partea PS Petru Gherghel pentru toţi cei care s-au implicat în realizarea academiei tomiste, dorindu-le tuturor curajul de a pune întrebări şi de a căuta răspunsuri la toate frământările zilnice.

Emanuel Imbrea

* * *

Născut spre sfârşitul anului 1225 în familia contelui de Aquino, în castelul Roccasecca, Toma de Aquino a intrat la vârsta de 18 ani în Ordinul Fraţilor Predicatori. Şi-a completat studiile la Paris şi la Köln, avându-l drept maestru pe sfântul Albert cel Mare. A ţinut cursuri la universităţi din Paris, Orvieto, Roma, Viterbo şi Napoli. Deviza lui, Contemplata alis tradere ("Să împărtăşeşti altora rodul reflecţiilor tale"), s-a concretizat într-un număr mare de cărţi, dintre care cea mai importantă rămâne Summa theologiae - o sistematizare genială a doctrinei filozofice şi teologice -, operă scrisă într-un stil simplu şi precis. A murit în mănăstirea cisterciană din Fossanova la 7 martie 1274, în timp ce se îndrepta spre Lyon, la sinodul ecumenic. În anul 1323, numele lui Toma de Aquino era înscris de papa Ioan al XXII-lea în catalogul sfinţilor. Începând din secolul al XV-lea, sfântul Toma de Aquino a fost numit doctor angelicus. Gândirea lui a stat timp de secole la baza formării filozofice şi teologice a seminariştilor şi, în timpurile noastre, a cunoscut o puternică înflorire prin opera papei Leon al XIII-lea şi a filozofului francez Jacques Maritain.