Au trecut exact doi ani de la operaţiunea militară "Margine protectoare", pe Fâşia Gaza, între armata israeliană şi Hamas. De la 8 iulie la 26 august 2014 se vor succeda bombardamente, cu un bilanţ de peste 2 mii de palestinieni ucişi, dintre care circa 500 de copii, 64 de soldaţi israelieni căzuţi, la care trebuie adăugaţi 6 civili, între care un copil. Răniţii, dintre palestinieni, au fost 11 mii, dintre care 3 mii de copii.
Acela a fost ultimul conflict pe Fâşie de la 12 septembrie 2005, data retragerii Israelului. La doi ani distanţă, situaţia la Gaza rămâne foarte critică, aşa cum explică la agenţia SIR Raed Abusahlia, director general al Caritas Jerusalem.
"Totul este oprit. Blocat - afirmă el -. Au reconstruit câteva case distruse în centrul oraşului dar nu pe acelea în cartierele mai lovite. Vorbim despre circa 10 mii de locuinţe faţă de 46 de mii parţial distruse. Fiecare locuinţă are nevoie de 5-10 mii de dolari pentru lucrările de refacere. Alte 15 mii de case sunt total distruse şi dărâmăturile sunt vizibile. Reconstrucţia este minimă".
Şi ajutoarele din străinătate? "După sfârşitul războiului, la Conferinţa ţărilor donatoare de la Cairo a fost decis să se rezerve 5,3 miliarde de dolari pentru reconstruirea Gazei", afirmă Abusahlia. Însă el formulează o întrebare retorică: "Unde sunt aceşti bani? Numai Qatarul îşi face partea sa construind circa 200 de locuinţe, dar nu mai mult".
Directorul de la Caritas Jerusalem pune responsabilitatea întârzierilor în reconstrucţie pe seama "blocajului izraelian", de vreme ce "nu permite intrarea transporturilor de materiale precum fier, ciment şi lemn, pentru că sunt considerate utile pentru construirea tunelurilor lui Hamas". Totuşi - afirmă el - "fără ciment nu se poate reconstrui şi folosirea de produse diferite de acesta face să se mărească preţurile altor materiale. Şi de aici se înţelege că diplomaţia a eşuat".
Apoi el mulţumeşte lui Catholic Relief Service, Caritas-ul episcopilor nord-americani, care a realizat în Fâşie peste 250 de case de lemn pentru cel aflat în nevoie. Preotul aminteşte că peste 80% dintre gazawi trăiesc sub pragul sărăciei şi că 34% dintre copii suferă de anemie. "În 2015 - adaugă Abusahlia cu privire la activitatea Caritas Jerusalem - am intervenit cu un milion de euro de la Caritas Internationalis şi anul acesta suntem angajaţi într-un proiect de 410 mii de euro pentru hrănirea copiilor de la 5 la 15 ani".
"Situaţia este dramatică - repetă părintele Abusahlia - oamenii sunt trişti, marcaţi de războaie continue pentru care plătesc un preţ foarte mare. Nu se pot constrânge 1,5 milioane de persoane într-o cuşcă. Gaza este o închisoare în aer liber de când, în 2007, Israelul a impus blocajul".
Priveşte cu neîncredere la viitor preotul. Afirmă că Hamas se înzestrează cu armamente tot mai noi de provenienţă necunoscută, în timp ce ministrul apărării izraelian, naţionalistul Avigdor Liebermann, "a declarat că următorul război va fi cel decisiv, ultimul care va fi de folos pentru a înfrânge Hamas. Dar făcând astfel - spune preocupat părintele Raed - va distruge şi Gaza şi populaţia sa".
Un nou război pentru cetăţenii din Gaza este considerat mai mult decât o eventualitate. Abusahlia spune că "nu va întârzia să vină, este deja scris: e suficientă doar o mică scânteie la graniţă pentru a aprinde incendiul". Pentru aceasta, cine poate fuge, ca mulţi creştini. "Cu ocazia ultimelor festivităţi pascale - destăinuieşte preotul - Israelul a acordat un permis pentru a ieşi din Fâşie pentru 95% din populaţia creştină. Dintre aceştia mulţi nu s-au întors preferând să rămână în Cisiordania, la Betleem, la Ramallah. Se estimează că nu s-au întors cel puţin 50 de familii. La Gaza au lăsat tot ceea ce aveau. Înainte de războiul din 2014, creştinii din Gaza erau 310 familii (puţin peste 1300 de credincioşi) şi 34% dintre acestea nu aveau o sursă de venit. Astăzi sunt circa 1100".
(După Zenit, 11 august 2016)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
