|
| © Vatican Media |
Frumuseţe dureroasă a unui miracol zilnic
de Ricardo Luca Guariglia, abate ordinar de Montevergine
Pentru toată comunitatea monastică din Montevergine este o bucurie foarte mare să poată oferi spre veneraţia Sfântului Părinte şi a tuturor credincioşilor prezenţi în bazilica vaticană la celebrările Preasfintei Născătoare de Dumnezeu o reprezentare foarte veche a Fecioarei cu Pruncul păstrată în Muzeul abaţial.
Studiile făcute asupra operei permit să se dateze icoana Sfânta Fecioară Maria Lactans la începutul secolului al XII-lea şi tradiţia relatează despre faptul cum ea a fost obiectul primei devoţiuni din partea fondatorului nostru, Sfântul Guglielmo (William) de Vercelli, şi a primilor săi adepţi: noi toţi călugării benedictini virginieni ne simţim reprezentaţi în mod ideal de vechiul nostru confrate reprezentat la picioarele Sfintei Fecioare Maria aşezată tron, implorând de la ei lumina unui har, întărirea credinţei şi mângâierea speranţei în urmarea preceptelor divine ale Fiului său.
O mamă care alăptează la sân propria creatură este însăşi imaginea duioşiei: în orice epocă, în orice civilizaţie, la orice latitudine. Cu atât mai mult pentru noi, creştinii, în timp ce trăim zilele comemorative ale Naşterii Mântuitorului, ale adevărului extraordinar şi tulburător al întrupării, aceea a unui Dumnezeu care se face om din iubire.
Această "Sfântă Fecioară Maria a laptelui" se prezintă ochilor noştri ca imagine de frumuseţe dureroasă şi populară chiar şi în solemnitatea poziţiei şi în bogăţia ornamentului, şi este capabilă să traducă pentru noi, aşa cum a fost pentru toţi înaintaşii noştri, într-un limbaj nemijlocit şi universal impenetrabilitatea dogmei. Este imaginea unui miracol zilnic şi împărtăşit, cel al naşterii şi al creşterii, plin de emoţie şi de uimire, şi totuşi nescutit de riscuri şi pericole, aşa cum au fost venirea pe lume şi prima copilărie a Domnului. Putem să ne gândim, privind-o, la câte priviri de-a lungul secolelor de mame, recunoscătoare sau imploratoare, s-au ridicat peste secole spre ea şi la câte mâini tremurânde au ridicat în faţa ei prunci înfăşaţi, implorând asupra lor ocrotirea divină.
"Fericit sânul care te-a purtat şi pieptul la care ai supt!" (Lc 11,27): lauda pe care femeia din popor o adresează mamei lui Isus este reflectată în mod viu de autorul necunoscut din cadrul câmpenesc în icoana Mamei lui Dumnezeu. Profund recunoscători pentru darul anului jubiliar virginian şi pentru roadele spirituale îmbelşugate care ne-au fost dăruite zi de zi, suntem bucuroşi să ducem în faţa privirii Papei această imagine a Mariei Preasfinte, care binecuvântează persoana sa şi întreaga lume, arătându-l pe Fiul său divin, pe "principele păcii" (Is 9,5). Cu încredere bucuroasă în acelaşi timp din înălţimea muntelui unde se află abaţia noastră până la altarul Mărturisirii din bazilica vaticană îi invocăm mijlocirea puternică, pentru ca familia umană, deschizându-se la mesajul evanghelic pe care Sfântul Părinte îl vesteşte neobosit, să poată petrece noul an care începe în fraternitate şi în pace.
Sunt înseşi cuvintele sale care ne conduc în preamărirea şi în lauda lui Theotokos în timp ce, asemenea păstorilor, contemplăm icoana Pruncului în braţele Mamei sale, simţind crescând în inima noastră un sentiment de imensă recunoştinţă faţă de cea care l-a dat lumii pe Mântuitorul: "Mulţumim, o, Sfântă Mamă a Fiului lui Dumnezeu, Isus, Sfântă Născătoare de Dumnezeu! Mulţumim pentru umilinţa ta care a atras privirea lui Dumnezeu; mulţumim pentru credinţa cu care ai primit Cuvântul său; mulţumim pentru curajul cu care ai spus "iată-mă", uitând de tine, fascinată de Iubirea Sfântă, făcuta una cu speranţa sa. Mulţumim, o, Sfântă Născătoare a lui Dumnezeu! Roagă-te pentru noi, pelerini în timp; ajută-ne să mergem pe calea păcii. Amin" (Francisc, Angelus, 1 ianuarie 2017).
O istorie de credinţă
Vechea icoană a Sfânta Fecioară Maria Lactans, păstrată în Muzeul abaţial din Montevergine - complexul monastic din secolul al XII-lea care se ridică în Irpinia -, va fi expusă în bazilica vaticană pentru celebrările din 31 decembrie (Vespere şi Te Deum) şi din 1 ianuarie (Liturghia din solemnitatea Preasfintei Maria, Născătoare de Dumnezeu) prezidate de Papa Francisc.
Prin tradiţie antică se consideră că este prima imagine mariană venerată de Sfântul Guglielmo (William) de Vercelli, fondator al abaţiei virginiene, al cărui al nouălea centenar se celebrează.
O reprezintă pe Mama lui Dumnezeu care apare în iconografia bizantină târzie a Galaktotrophousa - "Cea-care-hrăneşte-cu-lapte" -, în timp ce oferă sânul descoperit Pruncului pentru hrănirea lui, într-o poziţie solemnă şi sacră. Maria este îmbrăcată într-o haină imperială şi poartă pe cap o coroană, asemenea cu împărăteasa din Imperiul Roman de Răsărit.
La picioarele Fecioarei este reprezentat în adoraţie un călugăr în haină albă: în el se recunoaşte lunga istorie a comunităţii monastice benedictine care păstrează de secole, până în prezent, experienţa de adoraţie a Domnului, lauda adusă Sfintei Fecioare Maria şi primirea pelerinilor la sanctuarul aşezat pe înălţimea muntelui Partenio.
Prezenţa icoanei în "Sfântul Petru" - la 31 decembrie şi la 1 ianuarie - pentru veneraţia credincioşilor prezenţi la celebrări şi a celor care vor fi conectaţi vrea să fie îndeosebi o mulţumire adusă Papei pentru acordarea darului celebrării jubileului abaţiei din Montevergine care se va încheia la Rusalii.
(După L'Osservatore Romano, 29 decembrie 2023)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
|
| © Vatican Media |
