Sâmbătă, 3 august 2018, Parohia "Sfânta Maria a Zăpezii" din Ciugheş şi-a sărbătorit hramul printr-o sfântă Liturghie la care au luat parte, în spirit de comuniune, numeroşi credincioşi veniţi în satul lor alături de rude, precum şi credincioşi din parohiile învecinate, fiind celebrată de preotul Aurel Iştoc împreună cu alţi zece preoţi care au dat curs invitaţiei parohului Anton Egner de a participa la această mare sărbătoare a comunităţii Ciugheş.
Încă de dimineaţă se simţea optimismul enoriaşilor că va fi o zi cu adevărat specială şi că sfânta Maria a Zăpezii va mijloci câteva raze de soare care să încălzească atmosfera. Pe uliţele satului cu o oră înainte de sfânta Liturghie credincioşii mergeau la biserică fără să ţină cont de ploaia mocănească ce nu mai contenea. Mergeau de zor cu veşmintele umede, cu umbrele sau fără umbrele.
Optimismul a devenit realitate, iar credincioşii însetaţi de cuvântul lui Dumnezeu s-au adunat cu jumătate de oră înainte de celebrare pentru a o cinsti pe Sfânta Fecioară Maria recitând rozariul. La semnalul tradiţional al clopotelor bisericii a început Liturghia, dar nu cum se obişnuia în alţi ani cu procesiunea preoţilor pornind din faţa Grotei Sfintei Maria a Zăpezii. Ploaia continua să cadă neîntrerupt. Credincioşii cu entuziasmul lor în suflet au intonat cântecul de la intrarea preoţilor la sfântul altar, cinstind patroana Bisericii. Era într-adevăr o atmosferă de sărbătoare şi cu toţii sperau să trăiască momente deosebite, uitând pentru o oră de grijile şi problemele sezonului ploios.
Ne-am bucurat de prezenţa părintelui predicator Marius Ilieş, care a subliniat în predica sa un scurt istoric şi împrejurările sacre despre sfânta Maria a Zăpezii şi biserica din Roma - "Sancta Maria Magiore". Comunitatea Ciugheş fiind dispusă în mijlocul munţilor Ciuc unde iarna soseşte mai repede şi primăvara soseşte mai târziu, cel care a ales din calendar această zi de hramul comunităţii sigur s-a gândit şi la acest aspect. Ca de fiecare dată, hramul bisericii din sat este prilej de întâlnire a fiilor satului, cei rămaşi în localitate cu cei plecaţi departe de casă, atât în ţară, cât şi în străinătate. O întâlnire care stă sub semnul revederii cu locurile copilăriei, a întâlnirii cu tradiţiile locale şi, mai ales, sub semnul bucuriei şi al credinţei.
A urmat momentul ofertoriului. Un grup de copii, purtând costume albe simbolul purităţii şi al nevinovăţiei, a oferit Sfintei Maria a Zăpezii pâinea, vinul, lumina prin simbolul ei lumânarea, statueta Sfintei Maria a Zăpezii, Biblia şi Sfântul rozariu.
La sfârşitul slujbei, părintele paroh Anton Egner coborând de la pupitrul corului a ridicat un gând de mulţumire Celui de Sus pentru harurile care au coborât asupra credincioşilor adunaţi în jurul altarului, precum şi preoţilor care au onorat cu prezenţa lor făcând ca această celebrare să fie cu adevărat o sărbătoare. Nu au putut lipsi din rândul mulţumirilor toţi cei care au demonstrat şi de data aceasta că prin multă muncă şi voinţă se pot realiza lucruri măreţe: corul, credincioşii şi cei care au aranjat biserica şi au pregătit-o de sărbătoare.
A doua zi duminica în biserica în care cu o zi înainte am sărbătorit-o pe Fecioara Maria a Zăpezii a avut loc botezul unei fetiţe: Elisabeta Melissa. Frumoasă... ca un îngeraş. După botez toată comunitatea a cântat la unison micuţei Melissa Mulţi ani trăiască!, terminând cu un ropot de aplauze. Asemenea momente în comunitatea satului Ciugheş se petrec tot mai rar. Se întemeiază tot mai rar familii. O familie cu copii mulţi este o familie unită, cu griji mai puţine pentru părinţi la bătrâneţe. O ţară cu populaţie mare este o ţară bogată cu economie dezvoltată şi un popor educat. Un sat cu populaţie numeroasă este un sat frumos cu case noi, frumos îngrijite pentru că are cine le îngriji. Un sat fără copii este un sat trist, tăcut, cu bătrânii veşnic îngânduraţi. De aceea credincioşii din Ciugheş se bucură nespus când în mijlocul lor vine o nouă familie sau un nou născut.
E frumos când în sat se reîntorc cei plecaţi chiar pentru o zi.
*
Întoarcerea ţăranului
de Adrian Păunescu
Apleacă-ţi fruntea de stăpân
spre brazda noastră milenară,
reînviat ţăran român
şi făcătorule de ţară...
Într-un pridvor cu busuioc
ascute briciul pus la grindă,
peste-un lighean muiat la foc
tu bărbiereşte-te-n oglindă.
Ai colindat ce-ai colindat
prin lumea veşnic friguroasă,
acum bine-ai venit în sat
mai cald e totuşi pe acasă.
Te-aşteaptă brazda s-o-nfloreşti
şi grajdul să-l îndeşi cu vite
şi vechi colinde româneşti
te mustră, parcă părăsite...
Ţăran român, Măria Ta,
să nu laşi câmpul tău să moară,
ţi-au dat strămoşii ce lucra,
cu mâinile-au făcut o ţară.
Dă iute briciul pe curea
şi bărbiereşte-te de-a rândul,
şi vezi că azi e ziua ta,
care durează cât pământul.
La cimitir, pe la cei duşi,
coboară-n zori şi te închină,
să ungi ţâţânile la uşi,
deschide geamul spre lumină.
Repară gardul putrezit,
dă coama calului prin mână,
şi ca să simţi că ai venit
sleieşte apa din fântână.
Şi nu uita, din când în când,
să mai şi mori cum se cuvine,
în toţi urmaşii renăscând,
cum toţi strămoşii sunt în tine
Ţăran român, Măria Ta,
îndreaptă căi ce se strâmbară,
prin tine ţara va dura,
că tu ai palma cât o ţară.
*
Vă salut, dragii mei ciugheşeni, oriunde v-aţi afla!
Nicu Baltă
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 3 august: Ciugheş: Hramul, prilej de întâlnire a fiilor satului
