Sâmbătă, 4 august 2018, Parohia "Sfânta Maria a Zăpezii" din Ciugheş şi-a sărbătorit hramul printr-o sfântă Liturghie la care au luat parte, în spirit de comuniune, numeroşi credincioşi din comunitatea Ciugheş, precum şi parohiile învecinate. Liturghia a fost prezidată de pr. Augustin Benchea, decan de Pustiana, concelebrând alţi patrusprezece preoţi au dat curs invitaţiei parohului, pr. Anton Egner.
Încă de dimineaţă se simţea optimismul enoriaşilor că va fi o zi cu adevărat specială. Optimismul a devenit realitate, iar credincioşii însetaţi de cuvântul lui Dumnezeu, s-au adunat cu aproximativ jumătate de oră înainte de celebrare pentru a o cinsti pe sfânta Fecioară Maria a Zăpezii. La semnalul tradiţional al clopotelor bisericii a început procesiunea, iar credincioşii, cu entuziasm în suflet, au intonat cântecul de intrare în cinstea celei care de decenii patronează sfântul locaş al ciugheşenilor. Era într-adevăr o atmosferă de sărbătoare şi cu toţii sperau ca în continuare să trăiască momente deosebite de bucurie.
Biserica maiestuoasă din satul meu natal, Ciugheş, cu turnul ei înalt care domină valea Ciugheşului, face să vibreze în mine o coardă sensibilă, aceea a apartenenţei mele la o biserică măreaţă.
Ca de fiecare dată în ultimii ani, hramul bisericii din sat este prilej de întâlnire a fiilor satului, cei rămaşi în localitate cu cei plecaţi departe de casă, atât în ţară, cât şi în străinătate. O întâlnire care stă sub semnul revederii cu locurile copilăriei, a întâlnirii cu tradiţiile locale şi, mai ales, sub semnul bucuriei şi al credinţei.
La predică, pr. Gheorghe Cojocaru, paroh de Oneşti, le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa "Da"-ului spus de Sfânta Maria a Zăpezii, acceptând să fie patroana spirituală a credincioşilor catolici din Ciugheş. De aceea, părintele predicator i-a îndemnat pe cei prezenţi să alerge mereu la Maria, căci ea ne este "mamă şi regină". A vorbit credincioşilor de pitorescul locului şi nu zadarnic s-a ales ca patroană a bisericii, Sfânta Maria a Zăpezii, prin dispunerea satului Ciugheş între crestele munţilor Ciuc.
În continuarea predicii, preotul Gheorghe Cojocaru a ales ca moment educativ relaţia dintre mamă şi copii, între fraţi şi surori, dând exemple zguduitoare care de multe ori întinează relaţiile interumane din timpurile noastre atât de tulburi, şi care respiră atât de greu din cauza ignoranţei şi a lipsei de credinţă. În final, ne-a adresat invitaţia de a merge şi noi pe urmele lui Isus, ba mai mult, să-l ducem în casele noastre prin cuvânt şi fapte.
A urmat momentul ofertoriului. Un grup de copii, purtând costume populare, a oferit Sfintei Maria a Zăpezii pâinea, vinul, lumina prin simbolul ei lumânarea, statueta Sfintei Maria a Zăpezii şi Biblia. Dar.... dacă ciugheşenii nu au mers în frumosul Maramureş, a venit Maramureşul la Ciugheş. O fetiţă mică... mică precum un ghemotoc, în straie de maramureşeană, purtând în picioare opinci, nu mai mari decât cojile de nucă, s-a prezentat la grupul de ofertanţi, dorind musai să ofere şi ea Sfintei Maria a Zăpezii un cadou. Organizatorul momentului, bucuros, a ales ca micuţa din Maramureş să ofere Maicii Domnului sfântul Rozariu, singurul dar pe care micuţa îl putea purta pe braţe. Îndrăzneaţă, ca o adevărată urmaşă a lui Bogdan-Vodă, s-a apropiat de părintele decan, Augustin Benchea, oferindu-i sfântul Rozariu, ca dar pentru Sfânta Maria a Zăpezii.
La sfârşitul slujbei, părintele vicar, Cristian Nistor, a ridicat un gând de mulţumire Celui de Sus pentru harurile care au coborât asupra credincioşilor adunaţi în jurul altarului, precum şi preoţilor care au onorat cu prezenţa lor, făcând ca această celebrare să fie cu adevărat o sărbătoare. Nu au putut lipsi din rândul mulţumirilor toţi cei care au demonstrat, şi de data aceasta, că prin multă muncă şi voinţă se pot realiza lucruri măreţe: corul, surorile, cei care au prezentat lecturile zilei şi cei care au ornat biserica pregătind-o pentru marea sărbătoare.
Parohul bisericii s-a aflat la pupitrul corului de unde prin talentul şi vocea lui minunată a oferit credincioşilor minunatele cântări ce au făcut ca biserica să vibreze.
La final, pr. Augustin Benchea a mulţumit celor prezenţi, celor ce au dorit să aducă un pios omagiu Sfintei Maria a Zăpezii în ziua încoronării şi le-a amintit că ea este mereu aproape de oameni pentru că este o mamă iubitoare.
După sfânta Liturghie, pe platoul din faţa bisericii grupuri, grupuri de credincioşi, după o lungă despărţire dialogau depănându-şi amintiri, făcându-şi planuri de viitor. Era minunat să-i priveşti!
Mă loveşte câte-un dor de ce am fost odat`
Şi copil, dar şi fecior, pe la noi prin sat.
Cum creştea floarea de soc, sub fereastra mea,
Înainte să mă culc, Doamne, cum era!
Sat frumos şi liniştit la gura de rai,
Acolo când te opreşti, nicio grijă n-ai.
Mă loveşte câte-un dor de floarea de soc,
Ce creştea pe lângă vale, într-un singur loc.
În borcan cu apă rece ştiam s-o îndulcim,
S-avem mâine la amiază să ne răcorim.
Cu bunicul stam la poartă, aşteptam la drum,
Prin sătuc ce-o mai fi oare? Să ştim ce şi cum.
Veni iarna cea geroasă şi ne-a fost destul,
Dar era călduţ în casă şi eram sătul.
Sat frumos şi liniştit la gura de rai,
Acolo când te-opreşti, nicio grijă n-ai.
Vă salut, dragii mei ciugheşeni, oriunde v-aţi afla!
Nicu Baltă
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 4 august: Ciugheş: Hramul bisericii
