De M. Chiara Biagioni
Pelerinajul, venerarea sfinţilor, schimbul de tradiţii religioase. Dar şi preocuparea faţă de situaţia creştinilor persecutaţi din Ţara Sfântă şi colaborarea comună pentru a permite, cu acţiuni de restaurare şi reconstruire, refacerea locurilor de cult şi întoarcerea lor în case. Între Biserica catolică şi Biserica rusă ortodoxă este mult mai mult ceea ce uneşte decât ceea ce desparte. Este ceea ce se trăieşte în aceste zile la Roma, la "întâlnirea de muncă şi de fraternitate" între o delegaţie a patriarhiei ruse ortodoxe şi o delegaţie a Conferinţei Episcopale Italiene.
Cel care conduce delegaţia rusă este mitropolitul Hilarion de Volokolamsk, şef al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova. În schimb, cei care fac pe "gazda" la CEI sunt secretarul general, mons. Nunzio Galantino, şi preşedintele Comisiei CEI pentru Ecumenism şi Dialog, mons. Ambrogio Spreafico. Cu această ocazia a fost organizată o întâlnire cu tema "Pelerinajul ca ocazie de schimb teologic, spiritual şi cultural", la care au luat cuvântul experţi, teologi şi episcopi din ambele delegaţii. Faptul că pelerinajul este o cale preţioasă de dialog între popoare şi Biserici a fost demonstrat anul trecut transportarea timp de două luni a relicvelor sfântului Nicolae din oraşul Bari spre Rusia. Un eveniment care a atras atenţia şi veneraţia a două milioane de credincioşi, veniţi pentru acest moment din Ucraina, din Bielorusia, din Moldova. "Un gest", care aşa cum a spus însuşi patriarhul Kiril şi a amintit mitropolitul Hilarion, "a făcut pentru reconcilierea dintre Occident şi Occident mult mai mult decât a făcut vreodată vreo diplomaţie laică şi ecleziastică".
În aceste zile la Roma sunt prevăzute o vizită la bazilica "Sfântul Petru" şi la Capela Sixtină şi la bazilica "Sfântul Paul din afara zidurilor". După aceea, miercuri dimineaţa, înainte de a se întoarce la Moscova, cele două delegaţii, la care se va adăuga şi cardinalul Gualtiero Bassetti, vor fi primite în audienţă privată de papa Francisc. Prezenţa delegaţiei ruse la Roma întoarce vizita pe care o delegaţie a CEI a făcut-o la Moscova anul trecut în februarie centrată pe temele artei şi schimbului cultural în domeniul religios.
În salutul său adresat Conferinţei Episcopale Italiene, mitropolitul a vorbit despre "situaţia gravă a creştinilor din Siria şi Irak. Trăim - a spus el - o persecuţie fără precedent. Noi îl numim genocid, pentru că este semnalul evident al voinţei de a distruge prezenţa creştină". "Au distrus simbolurile creştine, au distrus altarele, icoanele, crucile", a insistat Hilarion. După aceea, mitropolitul a adus la cunoştinţa episcopilor italieni iniţiativa de a redacta un catalog al siturilor dărâmate şi distruse pentru a favoriza lucrările de restaurare şi de reconstrucţie şi a permite astfel creştinilor să se întoarcă în Siria şi în Irak. "Nu sunt îndoieli că diminuarea prezenţei creştine în Orientul Mijlociu este o adevărată catastrofă nu numai pentru regiunea aceea ci pentru toată lumea", a spus Hilarion. "Ca Biserică italiană şi Biserică rusă trebuie să mărturisim în faţa liderilor politici situaţia catastrofală a creştinismului în Orientul Mijlociu pentru a face în aşa fel încât acele locuri sacre să fie restituite şi creştinii să se poată întoarce în casele lor".
Şi secretarul general al CEI, mons. Nunzio Galantino, a îndemnat Bisericile să "spună cuvinte semnificative care nu derivă din sensibilităţile noastre nici din orientările noastre, ci care sunt realmente expresie a Evangheliei care ne invită astăzi să fim ca Biserică plămadă într-o societate care trăieşte momente de dificultate şi de tensiune". "Nu putem să stăm la balcon", a adăugat după aceea citându-l pe papa Francisc. "Fiind credincioşi, fiind Biserici din Europa, nu putem să ne întoarcem privirea în partea ailaltă. Există spaţii pe care trebuie să învăţăm să le locuim cu responsabilitate, cu competenţă, cu discreţie.
Vindecarea trecutului. Monseniorul Ambrogio Spreafico este cel care schiţează pentru SIR contextul şi semnificaţia acestor trei zile de lucru şi fraternitate, pe urmele sfinţilor Petru şi Paul la Roma. "Noi suntem în faţa unei istorii care are rănile sale - explică el - şi rănile se vindecă uneori cu încetineală, mereu cu răbdare şi se vindecă mai ales întâlnindu-ne. Întâlnirea este primul mod pentru a depăşi prejudecăţile şi a arăta unii altora că suntem cu toţi pe aceeaşi cale, care este calea unităţii. În diferenţă trebuie să recunoaştem şi marea bogăţie care ne uneşte. Tema pelerinajului ne uneşte profund şi marchează un alt pas în răspunsul nostru comun la rugăciunea lui Isus pentru unitatea Bisericilor noastre".
"Profund emoţionat". Cu această stare sufletească mitropolitul Hilarion a primit darul pe care Conferinţa Episcopală Italiană l-a oferit delegaţiei ruse: o copie certificată a Giulgiului din Torino. "Există atâtea discuţii cu privire la Giulgiu", a spus mitropolitul. "Există unii care îl consideră autentic şi alţii care în schimb îl consideră pur şi simplu articol fabricat în Evul Mediu. Eu îl consider autentic. Cred că Giulgiul este pânza în care a fost înfăşat Cristos, după moartea sa pe cruce".
(După agenţia SIR, 28 mai 2018)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
