Carta de la Florenţa: "Mediterana nu poate şi nu vrea să fie loc de conflict între forţe externe"
de M. Michela Nicolais
"Să înceapă imediat negocierile pentru a restabili pacea". Este dorinţa exprimată de cei 60 de episcopi şi de cei 65 de primari de la Mediterana, în Carta de la Florenţa semnată astăzi [26 februarie 2022] la Palazzo Vecchio la încheierea întâlnirii "Mediterana frontieră de pace". "În aceste zile acţiuni de război au avut loc împotriva Ucrainei", se citeşte în Carta care a încheiat cele cinci zile de lucrări promovate de CEI despre tema "Mediterana, frontieră de pace", la doi ani de la întâlnirea analogă de la Bari.
"Sentimente de durere i-au cuprins pe episcopi şi pe primari, care împreună doresc ca violenţa şi folosirea armelor să poată înceta, ca marea suferinţă a poporului ucrainean să poată fi evitată şi ca negocierile pentru a restabili pacea să poată începe imediat". "Încredinţând istoriei aceste zile, semnăm un angajament de a continua într-un proces, nu pur şi simplu ideal, de fraternitate şi de cunoaştere a diversităţilor care sunt o mare bogăţie", a spus cardinalul Gualtiero Bassetti, arhiepiscop de Perugia-Città della Pieve şi preşedinte al CEI: "Frumuseţea mozaicului de tradiţii şi culturi, încălcată de dramele pe care le trăiesc multe popoare ale noastre, este imperativ pentru ca Mare Nostrum să redevină răscruce de istorii şi tradiţii şi să nu mai fie un cimitir dureros". Primarul de Florenţa, Dario Nardella, a definit Carta de la Florenţa "o cucerire istorică, un punct de sosire şi de pornire. Pentru că dorinţa noastră nu este numai de a duce această declaraţie la Sfântul Părinte, căruia îi dorim tot binele, dar vrem să o ducem la liderii internaţionali, la şefii de stat şi de guvern. Vom începe acest pelerinaj pentru ca această declaraţie, semnată de primari şi de episcopi, să înceapă să trăiască de astăzi". Dorind ca "întâlniri ulterioare să poată avea loc", episcopii catolici şi primarii din oraşele mediteraneene, reuniţi la Florenţa, inspirându-se din moştenirea lui Giorgio La Pira, fost primar de Florenţa care deja în anii '50 promova dialogul intercultural şi interreligios între oraşe - şi îndeosebi între oraşele de la Mediterana, semnatarii Cartei reafirmă convingerea că "Mediterana nu poate şi nu vrea să fie loc de conflict între forţele externe": de aici necesitatea de "a pune persoana umană în centrul agendei internaţionale urmărind pacea, protejând planeta, garantând prosperitatea, promovând respectarea şi demnitatea drepturilor fundamentale ale fiecărui individ, şi prin promovarea de obiective de dezvoltare sustenabilă şi prin acordul de la Paris despre climă".
Între provocările de înfruntat, episcopii şi primarii citează "schimbarea climatică, fluxurile migratoare, conflictele şi sărăcia", pornind de la conştiinţa că "valorizarea şi promovarea rolului oraşelor şi dialogului între comunităţile sale civice şi religioase oferă o contribuţie esenţială la aceste provocări".
În Cartă, "diversitatea patrimoniului şi a tradiţiilor din zona mediteraneeană" este definită ca "patrimoniu împărtăşit pentru toată omenirea". "Toate valorile naturale, ambientale, culturale, lingvistice şi religioase ale Mediteranei, materiale şi imateriale, ar trebui să fie protejate şi transmise generaţiilor prezente şi viitoare", printr-o "angajare educativă care să pornească de la necesităţile primare, comune tuturor fiinţelor umane, şi care să poată conduce tinerii pe drumul care duce la dorinţa binelui, iubirii, dreptăţii şi libertăţii". Între obiectivele mai urgente, cel de "a dezvolta oportunităţi mai mari de dialog şi de întâlnire constructivă între diferitele tradiţii culturale şi religioase prezente în comunităţile noastre, cu scopul de a întări legăturile de fraternitate care există în regiunea noastră".
Între propuneri, cea de "a crea programe universitare comune, cu scopul de a-i introduce pe tinerii din toată regiunea mediteraneeană la o cunoaştere mai bună care respectă tradiţiile şi particularităţile culturale ale fiecărei ţări". În această privinţă, episcopii şi primarii pun accentul pe "rolul cheie al diplomaţiei la nivel urban în promovarea unei dezvoltări umane integrale şi sustenabile bazate pe respectarea demnităţii şi a drepturilor fundamentale ale fiecărei fiinţe umane".
În afară de asta, în timpuri de Covid trebuie recunoscut "dreptul universal la sănătate şi la protecţie socială în zona Mediteranei" şi să se acţioneze "pentru a evita schimbări climatice catastrofale şi a păstra calitatea vieţii pentru generaţiile viitoare".
În lista priorităţilor figurează "importanţa de a promova oportunităţi de muncă de calitate pentru categoriile dezavantajate, tineri şi femei, şi de a favoriza dezvoltarea economică şi socială a ţărilor de origine ale migranţilor, şi prin programe de cooperare, menite îndeosebi pentru ocrotirea copilăriei".
"Politicile migratoare în Mediterana şi la graniţe trebuie să respecte mereu drepturile umane fundamentale", referinţa la unui din fronturile fierbinţi ale agendei internaţionale, care trebuie să ţină cont şi de "conexiunea puternică existentă între fluxuri migratoare şi schimbarea climatică". "A promova proiecte concrete de incluziune culturală, religioasă, socială şi economică", o altă recomandare a Cartei, în care oraşele "revendică dreptul lor de a participa la deciziile care influenţează asupra viitorului lor", dorind "iniţiative împărtăşite pentru întărirea fraternităţii şi libertăţii religioase în oraşe, pentru apărarea demnităţii umane a migranţilor şi pentru progresul păcii în toate ţările Mediteranei".
(După agenţia SIR, 26 februarie 2022)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
