Martiri, nu războinici
Martiriul îndurat de cei şase fericiţi de la Casamari este "departe în timp, dar acest lucru nu-l face mai puţin actual". Erau oameni "fragili şi temători: vulnerabili, aşa cum suntem cam noi toţi şi cum ne arată mai ales această fază de pandemie" care încă "ne preocupă mult". Asta a subliniat cardinalul Marcello Semeraro, care sâmbătă, 17 aprilie 2021, în abaţia cisterciană din Casamari, a prezidat, reprezentându-l pe papa, ritul de beatificare a şase martiri din ordin: Simeone Maria Cardon, Albertino Maria Maisonade, Domenico Maria Zawrel, Modesto Maria Burgen, Maturino Maria Pitri, Zosimo Maria Brambat.
Referindu-se tocmai la pandemie, cardinalul a amintit cuvintele Papei Francisc în Duminica Floriilor: "Anul trecut eram mai şocaţi", în timp ce "anul acesta suntem mai încercaţi". Şi fericiţii martiri, a afirmat el, omeneşte nu erau nişte "războinici" ci "persoane slabe şi fricoase". Din istoria lor ştim că, "prevăzând ceea ce urma să se întâmple şi temându-se pentru propria viaţă", abatele comunităţii "a fugit la Palermo la curtea Bourbonilor". Şi atunci când, odată "primiţi, militarii fugari din Napoli au început să fie tot mai violenţi, şi alţi călugări au fugit, sau s-au ascuns în grădini". Însuşi priorul, Simeone Cardon, a încercat într-un prim moment "să se ascundă în grădina abaţiei, însă după aceea, reflectând asupra a ceea ce îndurau confraţii, a prins curaj şi a hotărât să se întoarcă în mănăstire".
Omeneşte, a adăugat cardinalul, aceşti martiri, nu erau nişte eroi "din reviste" ci "nişte persoane normale". Erau "oameni fricoşi, aşa cum suntem noi toţi; suntem fricoşi şi mai mult într-o societate care este aproape obsedată de căutarea siguranţei". Însă, în mod paradoxal, această căutare în loc să "elimine" frica, aproape că o "stimulează". Prefectul a citat în această privinţă cuvintele lui Zygmunt Bauman: "suntem «obiectiv» persoanele cele mai siguranţă în istoria omenirii". Şi totuşi "frica se măreşte". Şi sub profilul creştin, "viaţa noastră de credincioşi nu este niciodată fără luptă". De fapt, nu există "un creştinism uşor".
Referindu-se la textul din evanghelia zilei, proclamat în timpul ritului de beatificare, Semeraro a amintit că Papa Francisc avertizează cu privire la o concepţie "turistică" despre viaţa creştină şi aminteşte şi că "nu există misiunea creştină care caută liniştea". De altfel, încurajarea pe care într-o zi Isus a adresat-o discipolilor săi "şi nouă, astăzi", este să nu ne fie frică. În proclamarea evangheliei, a afirmat cardinalul, a fost "auzită de două ori". Este o încurajare, pe care Domnul "o dăruieşte nu numai prin cuvinte, ci şi mai mult cu exemplul său". În această privinţă, a adăugat prefectul, "niciunul dintre noi nu va putea persevera în urmarea lui Cristos fără suferinţă, fără conflictualitate, fără luptă spirituală". În scrisorile Sfântului Paul, a amintit cardinalul, "sunt nenumărate textele în care viaţa creştină este comparată cu o luptă". Cu peste un secol înainte de evenimentul martiriului, un mare autor spiritual a scris că "viaţa spirituală adevărată şi perfectă" nu constă "în macerarea cărnii şi în multele pocăinţe şi nici în înmulţirea rugăciunilor vocale şi a practicilor exterioare", cu atât mai puţin în "a sta în pacea unei mănăstiri, în tăcerea din cor, în singurătatea reglementată de o disciplină". Fără îndoială, a spus cardinalul, aceste sunt "mijloace importante, însă viaţa spirituală perfectă constă în cunoaşterea iubirii infinite a lui Dumnezeu precum şi propria slăbiciune"; şi "în a duce lupta spirituală pentru a omorî propriile dorinţe şi afecte dezordonate, pentru a împlini mereu şi în toate voinţa lui Dumnezeu".
Aşadar, din această perspectivă astăzi "Cuvântul Domnului - a subliniat cardinalul - ne cere să privim la mărturia noilor fericiţi: încrederea în grija sa paternă". De fapt, el "se îngrijeşte de noi". Aceasta este certitudinea mângâietoare care "trebuie să invadeze inima noastră în faţa acestei veşti". Amintind cuvintele lui Isus din evanghelie: "Voi valoraţi mai mult decât multe vrăbii", cardinalul a afirmat că două vrăbii valorează abia "un ban", aşa cum explica Isus, însă Tatăl nostru nu este un negustor şi nu ne priveşte cu ochiul economiei, al calculului, al valorii comerciale". În viaţa creştină, trebuie să ştim să veghem, aşa cum avertiza cu înţelepciune Sfântul Ignaţiu de Loyola în Exerciţii spirituale: "Cu scopul de a paraliza libertatea noastră şi de a ne distrage de la Dumnezeu", duşmanul naturii "măreşte mereu fricile noastre, aşa încât tocmai prezentând cu încredere lui Dumnezeu propria fragilitate, învăţăm să nu ne lăsăm înfrânţi de frică, ci să ne lăsăm iubiţi de el". De aici "începe credinţa".
Cardinalul a concluzionat citându-l pe Benedict al XVI-lea, dintr-o cateheză a sa: "Aceasta este credinţa: a fi iubit de Dumnezeu şi a ne lăsa iubiţi de Dumnezeu în Cristos Isus. Acest a ne lăsa iubiţi este lumina care ne ajută să purtăm povara de fiecare zi".
(După L'Osservatore Romano, 17 aprilie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
