De Giorgio Bernardelli

Pentru prima dată în lunga sa istorie, bazilica Sfântului Mormânt îşi închide porţile ca protest. S-a întâmplat în dimineaţa zilei de 25 februarie 2018, la Ierusalim cu o iniţiativă răsunătoare care va merge înainte pe timp nedefinit. Poarta de intrare încuiată în locul cel mai vizitat de pelerinii creştini care merg în Ţara Sfântă este însoţită de o pancartă pe care este scris: "Când e prea mult e prea mult: ajunge cu persecuţiile Bisericilor". Pe pancartă apare şi faţa primarului de Ierusalim Nir Barkat, care în săptămânile trecute cu o acţiune unilaterală a abolit scutirile care istoric erau recunoscute Bisericilor cu privire la taxele municipale şi a dat mandat de a sechestra conturile lor curente pentru a recupera sumele neplătite.

Închiderea de protest este însoţită de o notă semnată de patriarhul greco-ortodox Teofil al III-lea, de custodele Ţării Sfinte fratele Francesco Patton şi de patriarhul armean Nourhat Manougian, adică de conducătorii celor trei comunităţi care la Ierusalim administrează împreună bazilica şi celelalte principale Locuri sfinte pentru tradiţia creştină. "Urmărim cu preocupare gravă campania sistematică împotriva Bisericilor şi comunităţilor creştine din Ţara Sfântă, în flagrantă încălcare a Status Quo-ului existent - scriu cei trei lideri religioşi -. Recent această campanie sistematică şi violentă a ajuns la un nivel fără precedent când municipalitatea din Ierusalim a emis avize scandaloase de plată şi a ordonat sechestrarea de bunuri, proprietăţi şi conturi curente ale Bisericilor pentru presupuse datorii de taxe municipale punitive. Acest pas - continuă cei doi patriarhi şi custodele Ţării Sfinte - este contrar rolului istoric al Bisericilor în oraşul sfânt Ierusalim şi raportului pe care l-au menţinut mereu cu autorităţile civile. Aceste acte încalcă acordurile existente şi angajamentele internaţionale care garantează drepturile şi prerogativele Bisericilor în ceea ce apare o tentativă de a slăbi prezenţa creştină la Ierusalim".

Nu este numai o chestiune de principiu: deşi municipalitatea susţine că taxele municipale n-ar fi aplicate locurilor de cult, ci numai apartenenţelor lor (care cuprind şi casele şi activităţile creştinilor care trăiesc în chirie în "Oraşul Vechi"), contul prezentat este foarte sărat. Se vorbeşte pentru Biserica catolică de 12 milioane de shekel (egal cu circa 2,8 milioane de euro), pentru anglicani 7 milioane de shekel (circa 1,6 milioane de euro), pentru armeni 2 milioane de shekel (circa 465 de mii de euro), pentru greco-ortodocşi 500 de mii de shekel (circa 116 mii de euro). La aceste cifre conducătorii Bisericilor răspund scriind că "victimele principale ar fi familiile sărăcite care ar rămâne fără hrană şi fără casă, precum şi copiii care n-ar putea să meargă la şcoală".

Dar ceea ce cântăreşte este mai ales faptul că e vorba - conform Bisericilor - de o altă picătură care face ca vasul să dea pe dinafară. De fapt, deja în luna septembrie, conducătorii tuturor Bisericilor creştine din Ierusalim dăduseră o notă dură pentru a stigmatiza o serie de fapte între care un proiect de lege prezentat la Knesset (parlamentul israelian) care ar limita în manieră grea drepturile Bisericilor asupra proprietăţilor lor. "Acest proiect de lege abominabil - scriu patriarhul Teofil al III-lea, custodele Patton şi patriarhul armean Nourhan - este astăzi pe ordinea de zi a unui comitet ministerial care dacă l-ar aproba ar face de fapt posibilă exproprierea terenurilor Bisericilor. Un fapt care ne aminteşte de toate legile de natură asemănătoare care au fost puse în practică împotriva evreilor în timpul perioadelor cele mai întunecate din Europa".

Ansamblul tuturor acestor măsuri - continuă ei - reprezintă "un atac sistematic şi fără precedent împotriva creştinilor din Ţara Sfântă" care tinde "să strivească delicatul ansamblu de raporturi construite în decursul deceniilor între comunitatea creştină şi autorităţi". De aici alegerea unui protest foarte puternic, aşa cum este închiderea bazilicii Sfântului Mormânt, cu intenţia evidentă de a atrage atenţia lumii cu privire la această faţă a disputei în desfăşurare cu privire la Ierusalim. "Împreună cu toţi conducătorii Bisericilor din Ţara Sfântă - încheie nota cei trei lideri religioşi - suntem uniţi, fermi şi hotărâţi în protejarea drepturilor noastre şi a proprietăţilor noastre".

(După Vatican Insider, 25 februarie 2018)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu