Primele popasuri au fost la Satu Mare și Máriapócs, în Ungaria. La sanctuarul marian din Máriapócs, cunoscut pentru icoana Maicii Domnului despre care tradiția spune că a lăcrimat în mod miraculos, pelerinii și-au încredințat rugăciunile, bucuriile și încercările ocrotirii Fecioarei Maria. Celebrarea Sfintei Liturghii și momentele de reculegere au pregătit grupul pentru zilele care aveau să urmeze.
Trecerea prin Munții Tatra a deschis drumul spre Polonia, țară în care credința creștină se regăsește în numeroase sanctuare și în viața unor sfinți care au marcat istoria Bisericii. La Zakopane, grupul a vizitat Sanctuarul Maicii Domnului de la Fatima, ridicat între anii 1987 și 1992, ca semn de recunoștință pentru supraviețuirea Sfântului Ioan Paul al II-lea în urma atentatului din 13 mai 1981.
La Ludźmierz, pelerinii s-au rugat înaintea statuii Maicii Domnului cu Pruncul Isus, cunoscută drept „Păstorița din Podhale”. Locul păstrează și amintirea unei întâmplări din 1963, când tânărul episcop Karol Wojtyła ar fi prins sceptrul care alunecase din mâna statuii în timpul ceremoniei de încoronare. Episodul este evocat adesea ca un simbol al drumului său spre slujirea Bisericii universale.
Unul dintre cele mai așteptate momente a fost vizita la sanctuarul Jasna Góra din Częstochowa, unde se păstrează celebra icoană a Maicii Domnului, cunoscută drept Fecioara Neagră. De veacuri, acest loc reprezintă un reper al credinței și al identității poporului polonez. Pentru Sfântul Ioan Paul al II-lea, devoțiunea față de Maria a ocupat un loc central, exprimat și prin deviza pontificală Totus Tuus („Cu totul al tău”). Celebrarea Sfintei Liturghii și rugăciunea în fața icoanei le-au oferit pelerinilor ocazia de a-și reînnoi încrederea în Dumnezeu prin mijlocirea Maicii Domnului.
Drumul a continuat prin Łódź și Licheń Stary. În Łódź, grupul a vizitat Catedrala „Sfântul Stanislau Kostka”, iar la Licheń Stary, Sanctuarul Maicii Domnului Îndurerate și Golgota, construită din pietre aduse de pelerini din diferite locuri ale lumii. Aceste popasuri au oferit prilejul unor momente de rugăciune și reflecție asupra suferinței, a speranței și a încrederii în Dumnezeu.
La Cracovia, patrimoniul cultural al orașului s-a împletit cu amintirea Sfântului Ioan Paul al II-lea. Piața Centrală, Biserica „Sfânta Maria” și complexul regal de pe colina Wawel au dezvăluit frumusețea unuia dintre cele mai importante orașe istorice ale Poloniei. Catedrala Wawel, loc de încoronare și înmormântare al regilor polonezi, păstrează și amintirea lui Karol Wojtyła, care a slujit aici în calitate de arhiepiscop de Cracovia.
Un alt moment important a fost vizita la Sanctuarul Milostivirii Divine din Łagiewniki, legat de viața Sfintei Faustina Kowalska și de răspândirea mesajului milostivirii divine. În fața imaginii lui Isus Milostiv și în apropierea relicvelor sfintei, pelerinii au avut timp pentru rugăciune și reculegere. Mesajul milostivirii i-a invitat să privească cu mai multă încredere spre Dumnezeu și să manifeste mai multă bunătate față de cei din jur.
Vizita la Salina Wieliczka a oferit o perspectivă diferită asupra patrimoniului Poloniei. Înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, salina impresionează prin galeriile sale și prin Capela Sfintei Kinga, aflată la 101 metri sub pământ. Sculpturile, scenele biblice și candelabrele realizate din sare mărturisesc despre îndemânarea și creativitatea celor care au lucrat în adâncurile pământului.
Un popas cu totul aparte a fost vizita la Auschwitz-Birkenau, locul în care regimul nazist a ucis peste un milion de oameni, majoritatea evrei. În fața mărturiilor acestei tragedii, pelerinii au fost invitați să păstreze vie memoria victimelor și să reflecteze asupra consecințelor urii, ale dezumanizării și ale disprețului față de viață.
În acest context, amintirea Sfântului Maximilian Maria Kolbe capătă o semnificație deosebită. În 1941, preotul franciscan s-a oferit să moară în locul unui alt deținut, tată de familie, condamnat la moarte. Gestul său de sacrificiu rămâne o mărturie a iubirii față de aproapele, chiar și în cele mai întunecate împrejurări.
De la Auschwitz, drumul a continuat spre Wadowice, orașul natal al Sfântului Ioan Paul al II-lea. Vizitarea casei memoriale le-a permis pelerinilor să descopere mai îndeaproape copilăria și tinerețea lui Karol Wojtyła, precum și contextul în care s-a maturizat vocația sa. Viața sa rămâne o mărturie de fidelitate și speranță în mijlocul încercărilor.
La Kalwaria Zebrzydowska, sanctuar înscris în patrimoniul mondial UNESCO, grupul a parcurs un loc de rugăciune dedicat Patimilor lui Isus și momentelor importante din viața Maicii Domnului. Capeluțele și bisericuțele răspândite printre dealuri și văi creează un cadru potrivit pentru reculegere. Celebrarea Sfintei Liturghii a reunit din nou grupul în rugăciune, întărind comuniunea formată de-a lungul pelerinajului.
Înainte de întoarcerea acasă, pelerinii au revenit la Cracovia, unde au celebrat Sfânta Liturghie la Centrul „Nu vă fie teamă!”, dedicat Sfântului Ioan Paul al II-lea. Aflat în apropierea locurilor în care tânărul Karol Wojtyła a muncit în timpul ocupației naziste, centrul păstrează obiecte și mărturii legate de viața sa, între care relicva cu sângele sfântului papă și veșmântul purtat în ziua atentatului din 1981. Vizita a readus în atenție mărturia unui om care și-a trăit credința cu încredere, inclusiv în momentele de suferință.
Pe drumul de întoarcere, ultimul popas a fost la Biserica „Sfântul Iosif” din Carei, unde pelerinii s-au rugat în semn de mulțumire pentru zilele petrecute împreună și pentru ocrotirea primită pe parcursul călătoriei.
Cele nouă zile au însemnat mai mult decât vizitarea unor locuri importante pentru istoria și spiritualitatea Poloniei. Rugăciunea, celebrările liturgice, momentele de reculegere și timpul petrecut împreună au contribuit la formarea unei comunități unite prin credință și prin grija reciprocă.
La încheierea pelerinajului, participanții îi mulțumesc pr. Iulian-Eugen Kropp pentru însoțirea spirituală, pentru explicațiile oferite și pentru apropierea față de fiecare membru al grupului. Mulțumiri se îndreaptă și către Oficiul pentru Pelerinaje al Diecezei de Iași și agenția Estera Tour, precum și către toți cei care au contribuit la organizarea și buna desfășurare a călătoriei.
Mai presus de toate, pelerinii îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ocrotire, pentru harurile primite și pentru oamenii alături de care au împărtășit această experiență. Din Polonia se întorc cu dorința de a păstra în viața de zi cu zi ceea ce au redescoperit pe parcursul drumului: puterea rugăciunii, încrederea în Dumnezeu și apropierea față de semeni.
Gheorghe Coșa
Album foto
21–29 septembrie 2026: Bacău: Un drum al credinței, al milostivirii și al recunoștinței. Pelerinaj în Polonia