La iniţiativa părintelui paroh de Butea, Petru Blaj şi din dorinţa multor credincioşi din Butea (la care s-au adăugat ieşeni şi huşeni), am pornit în dimineaţa zilei de 8 iulie 2013 într-un pelerinaj spre Polonia. Ne-au însoţit în acest pelerinaj patru preoţi: pr. Petru Blaj, pr. Iosif Gal (misionar în Togo), pr. Eugen Robu (vicar la Iaşi) şi pr. Iosif Dorcu, ghid şi organizator.
Era o dimineaţă frumoasă de vară şi nici nu ne imaginam spre ce locuri minunate aveam să pornim. Ghidul acestui pelerinaj, pr. Iosif Dorcu ne-a introdus în tainele şi frumuseţea unui pelerinaj. După un drum prin Bucovina şi podişul transilvan, poposim seara la catedrala din Satu Mare pentru a celebra sfânta Liturghie lângă mormântul fericitului János Scheffler, episcop martir mort în temniţele comuniste. Apoi ne rugăm în frumoasa şi primitoarea biserică "Calvaria" din acelaşi oraş. A doua zi, înainte de a părăsi România, ne oprim, în semn de recunoştinţă pentru eroii neamului, la monumentul din Carei. Un popas facem şi în Ungaria, la sanctuarul Máriapócs, şi, în faţa icoanei miraculoase, celebrăm sfânta Liturghie. În seara aceleiaşi zile, ajungând în oraşul polonez Zakopane, în munţii Tatra, vizităm două sanctuare deosebite prin mesajul şi arhitectura lor modernă: Sanctuarul Maicii Domnului de la Fatima (construit ca mulţumire că papa Ioan Paul al II-lea a supravieţuit atentatului din 13 mai 1981) şi Sanctuarul Medaliei Miraculoase.
În a treia zi rămânem uimiţi de frumuseţea altarului şi a statuii Maicii Domnului din Ludźmierz. Aici ne rugăm în faţa imaginii Mariei, dar şi în Grădina Rozariului, un parc imens în mijlocul căruia domină o statuie a fericitului papă Ioan Paul al II-lea. După amiază ajungem la Częstochowa, punctul culminant al pelerinajului. Aici, unde celebrăm sfânta Liturghie, totul uimeşte: icoana Mariei, mulţimea imensă de ex-voto-uri, frumuseţea bazilicii, afluenţa foarte mare de pelerini, amenajările exterioare, totul.
În a patra zi pornim spre nord. Poposim puţin la arhicatedrala din Łódź, cu turnul de 104 metri. Apoi vom rămâne cu toţii foarte impresionaţi de mărimea şi frumuseţea sanctuarului de la Licheń Stary (cea mai mare biserică din Polonia, al optulea sanctuar ca mărime în lume, cu un turn înalt de 141 metri). În biserică, la intrare, se urcă 33 de trepte, care fac referinţă la anii vieţii lui Isus pe pământ. Are 365 de ferestre şi 52 de uşi (zilele şi săptămânile unui an). Bolta bazilicii se sprijină pe 12 coloane ( 12 apostoli), iar cupola se sprijină pe 4 coloane (4 evanghelişti). Are opt orgi.
După amiază vizităm două sanctuare în oraşul istoric Kalisz: sanctuarul "Sfântul Iosif" şi cel al Inimii lui Isus.
În a patra zi plecăm spre Auschwitz, un loc al tristeţii, al memoriei, dar şi al sfinţilor, pentru că aici au murit mulţi oameni nevinovaţi, dar şi sfinţi: sfânta Edith Stein şi sfântul Maximilian Kolbe. Ne-am recules în linişte în faţa celulei morţii acestui mare martir. Nu puteam să nu ne oprim câteva minute la Wadovice, în biserica unde a fost botezat fericitul papă Ioan Paul al II-lea. După amiază am urcat la Mănăstirea Kalvaria pentru a ne reculege în faţa icoanei miraculoase şi pentru a celebra sfânta Liturghie în acest sanctuar minunat.
În a cincea zi gazdă avea să ne fie Cracovia, capitala culturală a Poloniei. Am vizitat cu de-a amănuntul catedrala din cetatea Wawel, cu mormintele sfinţilor şi ale regilor, urcând până la clopotul Sigismund (cu o greutate de 13 tone). Apoi ne-am îndreptat spre cea mai frumoasă biserică din pelerinajul nostru: Sfânta Maria (cea cu turnurile inegale), participând la ora 11.50 la deschiderea oficială a altarului, o ceremonie impresionantă.
În după amiaza acestei zile aveam să trăim un alt moment important al pelerinajului: vizita la mormântul sfintei Faustina Kovalska şi la sanctuarul Divinei Îndurări, un edificiu modern, dar care, prin simplitatea sa, vorbeşte despre iertarea şi îndurarea lui Isus. Ne-a mai rugat la Mănăstirea "Don Orione" din Skavina şi în biserica "Sfânta Fecioară Maria a Victoriei" din Cracovia.
Duminică dimineaţă, cu tristeţe că un pelerinaj atât de frumos se termină, am pornit pe drumul de întoarcere spre casă (două zile de mers cu autocarul). Am mai poposit câteva clipe în catedrala romano-catolică din Oradea, cea mai frumoasă catedrala barocă din România.
A fost un drum greu, cu multe jertfe, dar un pelerinaj neaşteptat de frumos, plin de rugăciune, cântare, bucurie şi împlinire. Sperăm ca toate jertfele şi rugăciunile noastre să găsească ascultare la Maica Domnului, sfânta Faustina Kowalska şi fericitul papă Ioan Paul al II-lea, gazdele noastre dar şi însoţitorii noştri în acest pelerinaj.
Monica Petrişor
