Rugăciunea papei în biserica "Preasfânta Treime" din Fatima
Maică Neprihănită, în acest loc de har, convocaţi de iubirea Fiului tău Isus, marele şi veşnicul preot, noi, fii în Fiul şi preoţii lui, ne consacrăm inimii tale materne, pentru a împlini cu fidelitate Voinţa Tatălui.
Suntem conştienţi că, fără Isus, nu putem face nimic bun (cf. In 15,5) şi că, numai prin el, cu el şi în el, vom fi pentru lume instrumente de mântuire.
Mireasă a Duhului Sfânt, dobândeşte-ne inestimabilul dar al transformării în Cristos.
Prin aceeaşi putere a Duhului care, extinzând asupra ta umbra lui, te-a făcut Mamă a Mântuitorului, ajută-ne ca Isus Cristos, Fiul tău, să se nască şi în noi.
Fie ca astfel Biserica să fie reînnoită de preoţi sfinţi, transfiguraţi de harului celui care face noi toate lucrurile.
Maică a Îndurării, Fiul tău Isus e cel care ne-a chemat să devenim asemenea lui: lumină a lumii şi sare a pământului (cf. Mt 5,13-14).
Ajută-ne, cu mijlocirea ta puternică, să nu renunţăm niciodată la această vocaţie sublimă, să nu cedăm în faţa egoismelor noastre, în faţa linguşirilor lumii şi în faţa ademenirilor Celui Rău.
Fereşte-ne cu a ta curăţie, păzeşte-ne cu a ta umilinţă şi învăluie-ne cu a ta iubire maternă, care se reflectă în atâtea suflete consacrate ţie devenite pentru noi autentice mame spirituale.
Maică a Bisericii, noi, preoţii, vrem să fim păstori care nu se pasc pe ei înşişi, ci se dăruiesc lui Dumnezeu pentru fraţi, găsind în asta fericirea lor.
Nu numai prin cuvinte, ci cu viaţa, vrem să repetăm cu umilinţă, zi de zi, acel "iată-mă" al nostru.
Conduşi de tine, vrem să fim apostoli ai Milostivirii Divine, bucuroşi să celebrăm în fiecare zi
sfânta jertfă a altarului şi să oferim celor care ni-l cer sacramentul Reconcilierii.
Avocată şi mijlocitoare a harului, tu care eşti în întregime cufundată în unica mijlocire universală a lui Cristos, invocă de la Dumnezeu, pentru noi, o inimă complet reînnoită, care să-l iubească pe Dumnezeu cu toate puterile sale şi să slujească omenirea aşa cum ai făcut tu.
Repetă-i Domnului cuvântul tău eficace: "Nu mai au vin" (In 2,3), pentru ca Tatăl şi Fiul să-l reverse asupra noastră, ca într-o nouă revărsare, pe Duhul Sfânt.
Plin de uimire şi de recunoştinţă faţă de prezenţa ta continuă în mijlocul nostru, în numele tuturor preoţilor, şi eu vreau să exclam: "De unde îmi este dată mie aceasta ca să vină mama Domnului meu la mine?" (Lc 1,43).
Mama noastră din totdeauna, nu înceta "să ne vizitezi", să ne mângâi, să ne susţii.
Vino în ajutorul nostru şi eliberează-ne de orice pericol care se abate asupra noastră.
Cu acest act de încredinţare şi de consacrare, vrem să te primim în mod mai profund şi radical, pentru totdeauna şi total, în existenţa noastră umană şi sacerdotală.
Prezenţa ta să facă să reînflorească deşertul singurătăţilor noastre şi să strălucească soarele asupra întunecimilor noastre, să facă să revină liniştea după furtună, pentru ca orice om să vadă mântuirea Domnului, care are numele şi chipul lui Isus, reflectat în inimile noastre, pentru totdeauna unite cu a ta!
Aşa să fie!
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
