Comisia pentru Migranţi - Ziua Mondială a Migrantului şi Refugiatului (24 septembrie)
Suntem în pragul celei de-A 109-a Zi Mondială a Migrantului şi Refugiatului care va fi celebrată pe data de 24 septembrie 2023, la nivelul Bisericii Universale. Pentru această zi Sfântul Părinte ne-a transmis un mesaj cu titlul "Liberi de a alege dacă să emigreze sau să rămână", amintindu-ne că de cele mai multe ori fenomenul migraţiei nu are la bază libertatea de a alege, ci nenumărate constrângeri. Comisia pentru Migranţi din cadrul Conferinţei Episcopilor din România, prin glasul PS Cristian Dumitru Crişan, preşedintele comisiei, alături de Secţiunea Migranţi şi Refugiaţi din cadrul Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrare, îi invită pe toţi să se roage pentru o lume mai bună.
Biserica Universală a fost mereu sensibilă faţă de suferinţa oamenilor şi se apleacă cu multă compasiune asupra lor, de aceea, mai ales în ultimii ani, ne-a invitat să privim cu mai multă milă la drama milioanelor de oameni care anual sunt nevoiţi să migreze.
Sfântului Părinte ne invită anul acesta să analizăm cu atenţie fenomenul migraţiei, cu precădere fluxurile migratoare, care sunt un "fenomen complex şi articulat". Cel care doreşte să înţeleagă mai bine realitatea şi să tragă o concluzie corectă trebuie să ţină cont de toate cele trei etape ale migraţiei: plecare, sosire şi eventuală întoarcere. Nimeni nu poate înţelege corect fenomenul dacă nu înţelege cauzele şi cât de liberă este decizia de a părăsi propria ţară.
Mesajul pentru Ziua Mondială a Migrantului şi Refugiatului este dedicată, aşadar, libertăţii de alegere dacă să rămână sau să părăsească propria ţară. Textul este structurat în trei părţi distincte: 1. Cauzele migraţiei, aşa cum reies din realitate şi Sfânta Scriptură; 2. Modele de comportament pentru diminuarea fenomenului migraţiei; 3. Conştientizarea responsabilităţii noastre ca discipoli ai lui Cristos.
1. Cauzele Migraţiei:
Plecând de la Fuga Sfintei Familii în Egipt (Mt 2,13) şi continuând cu refugierea familiei lui Iacob în Egipt (Gen 46,6), Sfântul Părinte ne conştientizează că, de cele mai multe ori, migraţia oamenilor nu este o alegere liberă, ci una influenţată de constrângeri. Fie că e vorba de cauze externe (conflicte, dezastre naturale, ameninţări ale vieţii), fie că e vorba de cauze interne (frica de sărăcie, de mizerie, de persecuţii), de cele mai multe ori, omul alege să fugă din constrângere şi nu în urma unei alegeri libere. Toţi oamenii, dar mai ales Biserica, trebuie să se implice pentru a elimina motivele migraţiei, adresându-şi două întrebări: "Ce anume putem face?" dar şi "Ce anume trebuie să încetăm să facem?". Răspunsul la aceste întrebări îl regăsim în mesaj: "trebuie să ne străduim pentru a opri cursa înarmărilor, colonialismul economic, jefuirea resurselor altora, devastarea casei noastre comune."
2. Modele de comportament:
Idealul primei comunităţi creştine (Fap 2,44-45) şi celebrarea jubileului pentru poporul lui Israel (Lev 25,13), pomenite de Sfântul Părinte în mesaj, devin modele de comportament greu de conceput astăzi: "Idealul primei comunităţi creştine pare aşa de distant de realitatea de astăzi!". Migraţia va deveni o alegere liberă atunci când toţi se vor implica pentru a respecta drepturile fundamentale ale omului, pentru a împărţi în mod egal bunurile pământului şi a garanta accesul tuturor la dezvoltarea umană integrală. Misiunea de a se implica le revine tuturor, în primul rând "ţărilor de origine şi guvernanţilor lor", care trebuie să exercite politici bune şi în slujba tuturor; iar pentru a evita ca "atâţia bărbaţi, femei şi copii să cadă victime ale iluziilor riscante sau ale traficanţilor fără scrupule" este nevoie ca cei care migrează să facă o alegere "informată şi ponderată". Papa vorbeşte şi de "un efort comun al fiecărei ţări şi al comunităţii internaţionale pentru a asigura tuturor dreptul de a nu trebui să emigreze, adică posibilitatea de a trăi în pace şi cu demnitate în propria ţară", altfel vor fi încă "mulţi care vor trebui să plece pentru a căuta o viaţă mai bună".
3. Conştientizarea responsabilităţii noastre:
Citând textul din Matei 25,35-36, Sfântul Părinte ne spune că "aceste cuvinte sună ca un avertisment constant de a recunoaşte în migrant nu numai un frate sau o soră în dificultate, ci pe Cristos însuşi care bate la uşa noastră". Ţine de natura noastră de discipoli ai lui Cristos să ajutăm pe cel sărac şi în nevoie, să arătăm un respect "maxim faţă de demnitatea fiecărui migrant".
Conferinţa Episcopilor din România, prin glasul PS Cristian Dumitru Crişan, împreună cu Comisia pentru Migranţi, îşi doreşte ca Ziua Mondială a Migrantului şi Refugiatului să devină un punct de reper pentru modul în care credincioşii din România ar trebui să se raporteze la migranţi şi refugiaţi. Dorinţa Sfântului Părinte, dorinţa Bisericii Universale, devine şi dorinţa noastră - "Oriunde decidem să construim viitorul nostru, în ţara unde ne-am născut sau în altă parte, important este ca acolo să fie mereu o comunitate gata să primească, să protejeze, să promoveze şi să-i integreze pe toţi, fără deosebire şi fără a lăsa în afară pe nimeni."
Încheiem preluând cuvintele PS. Cristian Dumitru Crişan, aşternute în Scrisoarea deschisă pentru Ziua Mondială a Migrantului şi Refugiatului: "O rog pe Maica noastră Cerească să ne ajute să mergem împreună, pentru a merge departe, pentru a ajunge la destinaţie. Amin."
Pr. Florin-Petru Sescu,
referent al Comisiei pentru Migranţi
* * *
Scrisoarea Comisiei pentru Migranţi din cadrul Conferinţei Episcopilor Catolici din România
Papa Francisc: Mesaj pentru a 109-a Zi Mondială a Migrantului şi a Refugiatului (24 septembrie)
