În cateheza de sâmbătă, 6 septembrie 2025, Papa Leon al XIV-lea a subliniat că a spera înseamnă a săpa, folosind exemplul împărătesei Elena, mama lui Constantin cel Mare. Pontiful a explicat că, asemenea Elenei care a descoperit Sfânta Cruce, credincioșii sunt chemați să caute comoara Împărăției lui Dumnezeu prin smerenie și efort spiritual, spărgând crusta superficialității pentru a găsi valoarea care modifică toate valorile.
Articolul reflectează asupra milostivirii divine, prezentată ca o realitate centrală a Evangheliei, care uneori pare periculoasă sau nedreaptă din perspectiva umană. Prin exemple biblice precum cartea lui Iona și parabolele lui Isus, se evidențiază cum milostivirea depășește logica echivalenței, invitând la o dreptate supraabundentă care riscă să pună în pericol valorile tradiționale, dar care urmărește mântuirea tuturor.
Articolul reflectă asupra Sfințirii Bazilicii din Lateran, primul lăcaș de cult creștin din Roma, subliniind că fiecare credincios este templul lui Dumnezeu. Se subliniază rolul Bisericii de a aduce laudă lui Dumnezeu și de a evangheliza, prin curăția sufletească și misiunea de a aduce mântuirea tuturor popoarelor.
Analizele ştiinţifice au confirmat existenţa rămăşiţelor pământeşti ale apostolului Petru în necropola vaticană. Descoperirile arheologice, începând cu săpăturile din anii '40 şi studiile ulterioare ale arheologului Venerando Correnti, au identificat oasele unui bărbat în vârstă de 60-70 de ani, înfăşurate într-un ţesut de purpură. Papa Paul al VI-lea a anunţat oficial identificarea în 1968, consolidând tradiţia martiriului lui Petru în Roma sub Nero.
La 14 septembrie, Biserica celebrează Înălțarea Sfintei Cruci, amintind de jertfa lui Hristos ca antidot al păcatului și al morții. Articolul subliniază transformarea crucii din simbol al blestemului în semnul mântuirii și al victoriei asupra răului prin credință.
Articolul comemorează 1.700 de ani de la Edictul din Milano din februarie 313, prin care împăratul Constantin a recunoscut libertatea de cult pentru creștini. Textul analizează contextul istoric, trecând de la persecuții la recunoașterea oficială, și reflectează asupra semnificației actuale a laicității pozitive și a libertății religioase în societatea contemporană.
