© Vatican Media

Bisericile creştine din Ierusalim: Opriţi violenţa, protejaţi civilii!

Liderii spirituali, împreună cu arhiepiscopul de Canterbury, Welby, care se află în Ţara Sfântă în acest moment, condamnă bombardarea bisericii ortodoxe "Sfântul Porfirie" din Gaza, îşi asumă angajamentul de a oferi adăpost celor fără adăpost şi fac apel la comunitatea internaţională pentru o încetare a focului din motive umanitare.

Condamnarea categorică a atacurilor aeriene israeliene împotriva bisericii ortodoxe "Sfântul Porfirie" la Gaza, cu un bilanţ de 18 morţi, între care nouă copii; angajamentul de a nu renunţa la "datoria sacră şi morală de a oferi asistenţă", şi un apel la comunitatea internaţională pentru ca să se protejeze locurile de refugiu şi să se proclame o încetare umanitară a focului în ajutorul sutelor de mii de civili evacuaţi din Gaza. Acesta este conţinutul unei declaraţii a patriarhilor şi conducătorilor Bisericilor din Ierusalim care se unesc astfel la condamnarea exprimată de arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, ajuns la Ierusalim la 19 octombrie 2023, în ziua de după explozia la spitalul anglican al-Ahli din Gaza. Cu el, conducătorii Bisericilor creştine, patriarhul de Ierusalim al latinilor, cardinalul Pierbattista Pizzaballa, custodele din Ţara Sfântă, părintele Francesco Patton, patriarhul greco-ortodox, Teofil al III-lea, şi vicarul patriarhal al Bisericii siriace-catolice, Mar Yacoub Ephrem Semaan, s-au reunit în rugăciune în seara de vineri, 20 octombrie.

Datoria de a oferi asistenţă civililor

Exploziile din Gaza, care au provocat prăbuşirea a două săli ale bisericii în jurul a zeci de refugiaţi printre ei femei şi copii care dormeau acolo. Acesta este, se citeşte în declaraţie, "ultimul caz de civili nevinovaţi răniţi sau ucişi din cauza atacurilor cu rachete împotriva altor refugii. Între acestea sunt şcoli şi spitale unde persoanele s-au refugiat deoarece casele lor au fost demolate în timpul campaniei neîncetate de bombardamente dusă împotriva zonelor rezidenţiale din Gaza în ultimele două săptămâni". Călugării creştini, "în pofida devastării", rămân angajaţi să împlinească "datoria lor sacră şi morală de a oferi asistenţă, sprijin şi refugiu acelor civili care ni se adresează într-o nevoie atât de disperată". O misiune creştină care nu va fi abandonată, "chiar şi în faţa cererilor militare" de a evacua instituţiile caritative şi casele de cult, "pentru că nu există literalmente alt loc sigur la care aceşti nevinovaţi se pot adresa".

Pacea justă pentru astăzi şi pentru viitor

Biserica, se mai citeşte, este chemată să presteze slujire celor mai vulnerabili, şi nu numai în timpuri de pace, ci mai ales în timp de război, "pentru că acolo suferinţa umană este maximă". O misiune care are nevoie însă de sprijin şi pentru aceasta apelul este la comunitatea internaţională pentru ca să facă să fie "respectate imediat protecţiile la Gaza pentru refugii, precum spitale, şcoli şi case de cult". Apoi se cere să se realizeze o imediată "încetare umanitară a focului, în aşa fel încât hrană, apă şi furnizări medicale vitale să poată fi înmânate în siguranţă agenţiilor de ajutor care asistă sutele de mii de civili evacuaţi în Gaza", inclusiv cele gestionate de biserici. Declaraţia se încheie solicitând părţile aflate în conflict să "reducă violenţa, să nu-i lovească în mod nediscriminat pe civili din toate părţile şi să acţioneze respectând regulile internaţionale ale războiului". Numai aşa se va putea ajunge în toată Ţara Sfântă o "pace justă şi durabilă", în prezent ca şi pentru generaţiile viitoare.

(După Vatican News, 21 octombrie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.