Voci din islam
Comunităţi musulmane: "Noi suntem primele victime"
De Maria Chiara Biagioni
Un cuvânt de ordine după atentatul de la Paris este să nu se rupă lanţurile coeziunii sociale, îndreptând degetul urii împotriva celui care este nevinovat şi nu e implicat deloc. Comunităţile musulmane din Franţa, dar şi din Italia, sunt tulburate. Strânse în durere pentru victime, cer, ba chiar imploră să nu se facă generalizări: terorismul nu se naşte în moschee. Se răspândeşte prin canale care nu sunt la îndemâna imamilor şi a centrelor islamice. Călătoreşte pe Internet, se propagă prin intrigi internaţionale. Ceea ce poate face lumea religioasă este să condamne ura şi violenţa fără jumătăţi de măsură şi să continue să lucreze pentru dialog.
"Suntem primele victime", afirmă Youssef Sbai, imam din Massa Carrara şi vicepreşedinte al Uniunii Comunităţilor Islamice din Italia (UCOII). "Poliţistul care a fost ucis de mâna teroristului - adaugă imediat - era musulman. Asta înseamnă că teroriştii nu privesc pe nimeni în faţă. Ei acţionează urmărind obiective criminale. Nu există alt termen pentru a-i defini". Însă astăzi, după un atentat care în numele profetului Mahomed a făcut un măcel în redacţia unui ziar, o umbră întunecată de suspiciune învăluie în Europa lumea imigraţiei musulmane. "Problema - intervine imediat imamul - nu este prezenţa islamului sau a moscheilor. Problema este că se răspândeşte o cultură a urii. O răspândesc persoane care refuză dialogul, care se prezintă drept credincioşi musulmani, dar nu sunt deloc aşa. Sunt persoane care urmează o agendă criminală foarte precisă. Această cultură în mod absolut nu se răspândeşte în moschei. Găseşte alte canale, între toate Internetul. Nu se răspândeşte prin intermediul celor religioşi, ci prin canale care nu sunt la îndemâna noastră". Este vorba despre un univers paralel care călătoreşte prin "intrigi internaţionale. Analiştii vor fi cei care vor găsi de cine este populat şi mai ales cum trebuie oprit". Două sunt lucrurile care în schimb se pot face la nivel de moschei: "primul - spune Sbai - a-i invita pe imami să condamne mereu, cu curaj şi fără jumătăţi de măsură, asemenea acţiuni şi apoi a răspândi cu predicile o cultură a dialogului, de deschidere spre celălalt, învingând prezumţia de a se simţi superiori altuia, de a avea adevărul absolut". UCOII, la rândul său, garantează siguranţa asociaţiilor şi centrelor islamice care fac parte din ele pentru că "le cunoaştem, avem cu toţii un canal direct şi mai ales organizăm periodic întâlniri de formare pentru imami. Sunt ani de când UCOII face acest lucru, sunt ani de când promovăm şi aderăm la întâlniri de dialog. Din păcate este o istorie de convieţuire activă mai puţin cunoscută. Ar merita, mai ales în aceste momente, s-o cunoaştem şi s-o povestim".
"Ceea ce s-a întâmplat ieri la Paris este grav, este semnul unei umanităţi pierdute". Exprimă cuvinte încărcate de durere Shahrazad Houshmand, teologă musulmană şi profesoară de studii islamice în diferite universităţi italiene. "Cu siguranţă - adaugă ea - sărăcia, ignoranţa, starea de marginalizare socială pregătesc un teren fertil pentru ca violenţa să crească şi să se alimenteze. Nu este un lucru nou. Însă soluţia trebuie căutată împreună. Nu este misiunea câtorva!". Profesoara cheamă în cauză "învăţătorii şi înţelepţii" societăţii. "Există în Franţa - argumentează ea - 5 milioane de musulmani, tot atâţia în Germania. În Italia, musulmanii sunt circa un milion. Nu poate să fie o problemă de neglijat. Nu putem să ne limităm să condamnăm. Orice abuz ca şi orice boală are rădăcini profunde şi înrădăcinate. Aşadar să-i adunăm pe toţi înţelepţii şi învăţătorii societăţii pentru ca împreună să găsească soluţii. Acolo unde integrarea a reuşit, politicile migratoare sunt urmărite cu dreptate şi instruirea este favorizată, aceste abuzuri mor la naştere". Şi profesoara se teme că ceea ce s-a întâmplat la Paris poate să dezlănţuie un val de violenţă şi ură împotriva musulmanilor. "Ar fi foarte grav pentru că timp de decenii musulmanii din Europa au trăit în pace, au muncit, au contribuit la viaţa ţările care i-au primit. Nu este drept ca acum să se îndrepte degetul împotriva unei populaţii nevinovate şi harnice. A condamna în mod nedrept un întreg popor nu conduce nicăieri, ba chiar riscă să genereze agresiune peste agresiune. Dacă acela care n-a făcut nimic rău este condamnat sau judecat în mod nedrept, mai devreme sau mai târziu va deveni un musulman agresiv. Se generează o societate de ură şi este tocmai ceea ce astăzi trebuie să evităm".
(După agenţia SIR, 8 ianuarie 2015)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
