Realizat şi finanţat de către actorul de origine australiană Mel Gibson, filmul The Passion of the Christ (Patima Cristosului) descrie ultimele 12 ore din viaţa lui Isus. Filmul (2 ore şi 6 min.) este în aramaică şi latină, fiind realizat în Matera şi Craco (Italia) şi în studiourile Cinecitta din Roma. Acuzat de antisemitism sau elogiat, el s-a bucurat de un succes extraordinar. "Credinţa a fost sursa mea de inspiraţie", spune Gibson, un catolic tradiţionalist. Folosindu-se materialele de pe Catholica.ro şi Profamilia, în cele ce urmează sunt redate mesajul, criticile şi aprecierile despre acest film.
Se deschide cu Isus în Grădina Ghetsemani. De aici începe drumul spre crucificare şi înviere, ce trece prin arestarea, judecarea, batjocorirea sa. Acest parcurs este presărat cu imagini amintire care prezintă copilăria lui Isus, intrarea în Ierusalim, Cina cea de Taină, spălarea picioarelor... Maria e frumoasă şi puternică, tandră şi convingătoare. Rosteşte puţine cuvinte, dar adesea gesturile şi privirea ei grăiesc mult. Împreună cu Maria Magdalena şi Ioan, ea urmăreşte patima şi drumul crucii. Personaje precum Maria Magdalena, Petru, Pilat, Simon din Cirene, centurionul, se dezvoltă gradual, unele prin imaginile amintire. Un personaj cheie este Iuda. Fără a avea explicaţii despre gestul său, este prezentat cum se sinucide, torturat fiind de un grup de copii cu feţe de vârcolaci. O figură interesantă este cea a Satanei, interpretată de Rosalinda Celantano, un personaj androgin, cu aspect de femeie şi voce de bărbat. Filmul se încheie cu învierea, dând sens tuturor suferinţelor lui Isus.
"Mă gândesc la ideea aceasta de mai mulţi ani", declara Mel Gibson într-un interviu din 2003. "Am crezut mereu în Dumnezeu, în existenţa lui. În familia mea m-au învăţat să cred într-un anumit fel. Însă în floarea vârstei am lăsat deoparte credinţa, şi am pus alte lucruri pe primul loc. Apoi am înţeles că aveam nevoie de mai mult dacă voiam să supravieţuiesc. Mă simţeam îndemnat să fac o lectură mai aprofundată a Evangheliilor, a istoriei lui Isus. Atunci s-a strecurat această idee în mintea mea. Am început să o văd în mod realist, recreând-o în mintea mea pentru a avea un sens pentru mine, pentru ca ea să fie relevantă pentru mine. Acest lucru vreau să îl aduc pe ecran".
Cu privire la acuzaţia de antisemitism realizatorul a răspuns: "Iubesc toate religiile, iar aceasta este parte a credinţei mele", subliniind faptul că antisemitismul este un păcat.
În rolul Mariei, actriţa română Maia Morgenstern, evreică din părinţi supravieţuitori ai holocaustului, a spus într-un interviu: "Nimeni nu este învinovăţit în film, nici măcar Iuda. Este o peliculă foarte filozofică şi foarte poetică ce vorbeşte despre credinţă, speranţă şi dragoste".
Într-o declaraţie, Navarro-Valls, directorul biroului de presă al Vaticanului, afirmă că "filmul este o transpunere cinematografică a Evangheliilor. Dacă ar fi antisemit, şi Evangheliile ar fi antisemite. Nu trebuie să uităm că filmul cuprinde personaje evreieşti 'pozitive': de la Isus şi Maria, până la Simon din Cirene şi Veronica, inclusiv mulţimea impresionată".
"După părerea mea, spune cardinalul Darío Castrillón Hoyos, prefect al Congregaţiei pentru Cler, una dintre marile reuşite ale acestui film este că a arătat în mod eficace atât oroarea păcatului şi a egoismului, cât şi puterea mântuitoare a iubirii. Vederea acestui film provoacă iubire şi compasiune. Îl face pe spectator să caute să iubească mai mult, să dorească să fie puternic şi bun fără să conteze altceva, aşa cum a făcut Cristos în faţa suferinţei sale teribile".
Dincolo de toate discuţiile rămâne impactul pe care filmul îl are asupra celor care îl urmăresc. El vorbeşte în limbajul omului de azi, obişnuit cu informaţii şi imagini care să-l impresioneze. Milioane de oameni care l-au văzut sau îl vor vedea sunt conduşi spre persoana şi mesajul lui Isus Cristos, spre meditare şi rugăciune. "În timp ce am văzut filmul, am trăit clipe de o profundă intimitate spirituală cu Cristos", afirmă cardinalul citat mai sus. "Aş vrea ca toţi preoţii noştri catolici... să meargă să vadă acest film. Sper ca toţi creştinii să aibă posibilitatea să îl vadă, ca şi toţi oamenii din toate părţile".
* * *
În ziua de 15 martie, actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal în filmul The Passion of the Christ al lui Mel Gibson, a fost primit de către Sfântul Părinte. Seara, actorul a dorit să prezinte el însuşi filmul întregii Curii Romane prezente în aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Pr. Claudiu Bărbuţ a avut marea ocazie să vadă acest film în avanpremieră şi să stea de vorbă cu actorul Jim Caviezel la sfârşitul proiecţiei. A fost o experienţă extraordinară pe care doreşte s-o împărtăşească în rândurile de mai jos.
"Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-l cunosc mai bine pe Mântuitorul"
"Nu m-am gândit niciodată de ce, când eram mic, îmi plăcea mult sportul, în mod special baschetul. Am crezut, până nu de mult, că voi ajunge un bun atlet. Când eram adolescent, în perioada căutărilor, m-am dus la tatăl meu şi i-am spus: 'Cred că Domnul mă cheamă să fac un lucru deosebit în viaţă, însă nu descopăr încă ce anume trebuie să fac. Simt că mă cheamă, însă nu ştiu în ce direcţie să merg'. Tatăl meu mi-a răspuns: 'Poate te cheamă sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatălui meu, însă, crescând, părinţii m-au ajutat să descopăr - în Biserica Romano-Catolică - darul credinţei în Isus. Cu trecerea anilor, am descoperit şi calităţi proprii, în mod special talentul de a interpreta. Am început să mă pregătesc pentru a fi actor. Totul mergea fantastic. Am crescut din toate punctele de vedere şi am ajuns la Hollywood unde... reputaţie, faimă şi glorie (pământească).
Într-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteţi căutat de Gibson pentru a interpreta un rol în care este esenţial să ştiţi să faceţi surf'. Am acceptat şi m-am întâlnit cu Mel Gibson... În primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf şi apoi m-a întrebat dacă eu cred în Dumnezeu şi ce cred eu despre pătimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama că surful nu avea nici o legătură. Era numai un pretext. I-am răspuns: 'Vrei să fac rolul lui Isus?' El nu mi-a spus nimic şi mi-a lăsat timp de gândire până a doua zi.
Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', răspunde. 'Mel şi mai cum?' întreb. 'Mel... Cross'. 'În acest caz eu sunt Isus Cristos', am răspuns. Mel a început să-mi spună că acest rol este dificil, incomod, că îmi pot ruina cariera de actor, că o să fiu luat în râs de colegii mei actori de la Hollywood. A încercat să mă convingă să nu accept acest rol, însă am decis contrariul.
Astfel am descoperit că sporturile pe care le-am făcut, evoluţia pe care am avut-o din punct de vedere uman şi artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viaţa mea. Nu a fost uşor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit că Mel îmi povestea că a avut momente dificile în viaţă, ajungând odată chiar în pragul sinuciderii, însă credinţa în Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului că va face un film pentru ca el, şi poate şi alţii de lângă el, să poată preţui marele dar al mântuirii".
Experienţa personala de întâlnire cu Jim Caviezel
"Acest film te-a ajutat sa creşti în credinţă?", l-am întrebat la sfârşitul filmului pe Jim Caviezel. Iată ce mi-a răspuns:
"Da, şi cred că foarte mult. Am avut o ocazie privilegiată de a mă apropia de cuvântul lui Isus, de a avea o comuniune specială cu el. Când am început filmările mi-am dat seama că fiecare minut însemnă o nouă şansă de a mă apropia de Mântuitorul. Am început să studiez latina şi aramaica. Nu eram pregătit şi ştiam că am nevoie de ajutorul său ca să-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoţi m-au ajutat să înţeleg şi să mă rog. Ştiam că nu aş fi putut să interpretez acest rol fără ajutorul lui Isus şi al Mamei sale sfinte. Intrarea în comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat să trec peste bariere umane pe care nu credeam că sunt capabil să le depăşesc: frigul până la congelare, biciuirea şi oboseala fizică până la extenuare. În zilele în care am filmat momentul crucificării a trebuit să rămân pe cruce ore întregi. Din cauza frigului şi a poziţiei, nu eram capabil să mănânc. Au fost zile în care m-am hrănit numai cu trupul Domnului, dimineaţa, la sfânta Liturghie. I-am cerut în acele momente, precum şi în toate zilele cât au durat filmările, să mă ajute să-l comunic lumii pe el şi nu pe mine ca protagonist.
Astăzi a fost o zi specială pentru tine?
"Absolut! Dimineaţa am avut marea onoare de a-l întâlni pe Sfântul Părinte şi de a-i mulţumi pentru tot ceea ce face. I-am mărturisit că pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forţă în momentele dificile. Mă aflu în această aulă în faţa multor cardinali, episcopi, preoţi şi surori şi sunt emoţionat. Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi, pentru că v-aţi oferit viaţa Domnului, pentru mărturia voastră de credinţă. Voi sunteţi eroii mei şi veţi rămâne astfel pentru totdeauna în sufletul meu. Rugaţi-vă pentru mine".
Filmul
În timp ce Jim Caviezel urca scările amfiteatrului, pe ecranul panoramic începea proiecţia filmului. Umbra actorului proiectată pe ecran dispărea cu fiecare treaptă urcată, pentru a da spaţiu unicului protagonist al acestui film: Isus Cristos.
Muzica, atmosfera apăsătoare, imaginea Mântuitorului, suferinţa de pe faţa sa ne-a proiectat în câteva secunde în realitatea din Ghetsemani.
Ritmul imaginilor, puţinele cuvinte rostite în limba aramaică ne-a predispus spre o profundă meditaţie.
Fiecare detaliu devine un element important în realizarea simfoniei mântuirii, ştiind bine, noi toţi, că ultima parte a acestei simfonii nu este crucea ci Învierea.
Toate personajele trăiesc momentul patimii într-o tensiune continuă care se dovedeşte a fi benefică pentru unii, iar pentru alţii un coşmar.
Maria, interpretată de actriţa româncă de origine evreiască Maia Morgenstern, este tot timpul alături de fiul său pe drumul Calvarului. Ea reprezintă imaginea durerii, dar şi a bucuriei de a fi mamă. Gesturile sublime şi pline de gingăşie din copilăria şi adolescenţa lui Isus cristalizează dragostea de mamă şi forţa credinţei.
Îmi amintesc cu plăcere de cuvintele lui Jim Caviezel care, aflând că sunt un preot din România, mi-a spus: "Maia Morgenstern este şi ea româncă. O femeie extraordinară şi o actriţă deosebită. A fost pentru mine un privilegiu s-o cunosc şi să pot interpreta pătimirea lui Isus lângă o persoană din poporul lui Isus, dar dintr-o cultură a Europei răsăritene. A interpretat rolul Mariei sublim".
Maria Magdalena, interpretată de Monica Belluci, participa alături de Mama lui Isus la drama Calvarului.
Titlul filmului ne arată intenţia autorului de a se concentra mai mult asupra pătimirii, asupra misterului mântuirii noastre prin cruce, însă mesajul este clar: acela al vieţii şi speranţei. Sângele preţios al lui Cristos vărsat în curtea lui Ponţiu Pilat la biciuire, pe drumul Calvarului şi pe cruce este preţul mântuirii noastre.
Giulgiul în care era înfăşurat Mântuitorul se goleşte şi trupul său se ridică de la pământ pentru a lua locul la dreapta Tatălui. Iar feţele tuturor celor care au sperat în el se înseninează, se umplu de lumină, de pace şi de viaţă.
Concluzie
The Passion of the Christ, vizionat cu ochii credinţei te pătrunde în străfundul sufletului, te face să conştientizezi marele dar al mântuirii dat nouă prin Cristos, stimulându-te să meditezi asupra vieţii tale, asupra lucrurilor realizate până acum şi a celor pe care trebuie să le înfăptuieşti, în lumina marelui dar al credinţei primite la Botez. Este o ocazie care ni se oferă şi prin care noi putem să ne apropiem mai mult de realitatea credinţei noastre, ocazie la care putem să răspundem cu un act de credinţă, făcând viaţa noastră asemeni cu cea a lui Cristos.
