Traian: "Ce bine e că exişti!"
Ne-am îndreptat spre Traian cu multe aşteptări. S-a întâmplat vineri şi sâmbătă, 4-5 iulie 2014. De altfel mai auzisem de la nişte prieteni că acolo se spun lucruri frumoase. Eram acolo şi aşteptam emoţionaţi şi neliniştiţi să înceapă cursul, cursul pentru logodnici, cel atât de "trâmbiţat" pe toate căile posibile, în parohii, pe facebook şi chiar şi pe ercis.
Trebuie să remarc însă o dezamăgire: eram puţini! Prea puţini pentru un curs de o aşa importanţă. Mi-ar fi plăcut să fie toţi, toţi tinerii diecezei care urmează să se căsătorească. Şi noutăţile au început să curgă, zic noutăţi pentru că până aici nimeni nu ni le-a spus niciodată. Şi cât de important e să le ştim!
Am învăţat că "Te iubesc" este egal "Ce bine e că exişti!" Am mai învăţat că iubirea înseamnă dăruire de sine sau în cazul soţilor dăruirea totală de sine. Ni s-a mai spus că suntem creaţi pentru comuniune, că trupul nostru este construit în aşa fel încât să ofere şi să primească iubire şi că cea mai mare suferinţă e să nu ai cui să oferi iubire.
Ce să mai spun de actul conjugal, cel pe care oamenii îl "zugrăvesc" fie în tabu, fie în cuvinte de "şantier", fie îl "calcă în picioare". Am învăţat că e "sărbătoarea dintre soţi", că de el depinde în cea mai mare parte bunul mers al familiei, e apogeul iubirii, e templul vieţii. Netrăit cum se cuvine, devine "mormânt", "viespar de neînţelegeri" şi, în loc să unească, divide.
Ne-am uitat apoi la Viaţa e frumoasă, la filmul lui Roberto Benigni şi am înţeles cât de important este să-l "protejăm" pe celălalt de tot ceea ce îl poate afecta şi mai ales, cât de frumos e să-l scoţi pe celălalt în evidenţă, aşa încât prin el să "creşti" şi tu.
Nu ne pare rău că încă nu avem o casă, dacă nu avem nimic, important e că ne avem pe noi înşine, iar de aici porneşte totul... De altfel de asta a şi "inventat" Dumnezeu căsătoria!
La capătul acestui curs am înţeles un lucru, şi anume, că pregătirea religioasă pentru căsătorie este foarte importantă, dar cea umană este fundamentală. Reamintesc regretul de la început, aş fi vrut să fie mai mulţi, poate chiar toţi, sau poate de acum...
Claudia Neamţu
şi Iulian Ursache
