Un grup de 30 de tineri ai Parohiei "Sf. Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi, au participat, în perioada 18-23 august 2008, la campusul recreativ-formativ "Cele patru iubiri", desfăşurat la Slănic Moldova. Susţinuţi şi încurajaţi în participarea lor activă de către pr. paroh Anton Farcaş, tinerii au descoperit, îndrumaţi fiind de pr. vicar Daniel Iacobuţ, frumuseţile locului în care se aflau dar mai ales frumuseţea de a iubi aşa cum ne-a iubit Dumnezeu în toate ambientele vieţii: cel familial, al prieteniei, al îndrăgostirii, şi al iubirii dezinteresate de aproapele.
Iată mărturia lui Cosmin Cadar, un tânăr care a luat parte la acest campus:
"După patru ore de mers cu trenul, ziua de 18 august 2008, ne regăseşte pe noi, cei 30 de tineri ai Parohiei «Sf. Tereza a Pruncului Isus» Iaşi, împreună cu pr. Daniel Iacobuţ, prinşi într-un spaţiu ancestral. Până şi ploaia, care curgea din înaltul cerului, ne îndemna să ne redescoperim şi să iubim în Cristos.
Zilele ce au urmat s-au constituit atât într-un exerciţiu de cunoaştere şi înţelegere a noastră şi a grupului din care făceam parte, cât şi într-o încercare de aprofundare a celor patru forme de iubire, propuse de tema campusului: iubirea familială, iubirea de prietenie, iubirea cuplului, iubirea ca dar al lui Dumnezeu.
În plan exterior, acest campus a fost o modalitate de a scăpa dintr-un cadru citadin, dominat de rutină, de imposibilitatea revigorării interioare a individului. În acest sens, peisajele superbe ce ni s-au creionat in faţa ochilor, jocurile de grup, precum si itinerariile propuse de pr. Daniel: kilometrii parcurşi până la Mănăstirea Ştefan cel Mare, jumătatea de zi petrecuta în salina Tg. Ocna, popasul făcut în Cireşoaia, la pr. Petru Beşleagă, traseul celor 300 de trepte, ne-au făcut să ne simţim ca într-o mare familie, din care a făcut parte şi celălalt părinte vicar al parohiei noastre, pr. Felix Roca, ce ne-a vizitat pentru o zi.
În plan spiritual, în cele câteva zile petrecute la Slănic, am analizat şi discutat despre iubire în formele diferite pe care aceasta le îmbracă. Se spune că există goluri în sufletul omului care nu pot fi umplute decât de iubire, iar o persoana ce nu cunoaşte sensul şi forma acesteia încetează să mai existe.
Ni s-a înfăţişat în aceste zile sursa unică a iubirii: Isus. Iubim pentru că el ne-a iubit necondiţionat şi dezinteresat mai întâi. Iubirea umană, experimentată de noi toţi, derivă din iubirea sacră pe care Dumnezeu ne-o poartă din veşnicie. Am putut desluşi profunzimea sentimentului pur al iubirii, atunci când îl are la bază şi ca exemplu pe Cristos, văzut prin prisma relaţiilor de familie, din grupul de prieteni sau dintre îndrăgostiţi.
Discuţiile de grup, momentele de deschidere în rugăciune, lecturarea si descoperirea evangheliilor sub îndrumarea şi cu ajutorul preotului însoţitor, cât şi momentele de distracţie petrecute împreună ne-au transformat, schimbându-ne dintr-un grup în care interesul propriu prima în faţa celui colectiv, într-un tot unitar în care deschiderea faţă de ceilalţi, respectul, cunoaşterea şi ajutorul reciproc, comunicarea şi înţelegerea, pun bazele unei strânse iubiri de prietenie în Cristos.
Întorşi acasă, am rămas cu imaginea încă vie a locului în care, alături de Isus, am meditat tainele şi senzaţiile înălţătoare ce survin de la unicul sentiment care umanizează: Iubirea!"
Material oferit de pr. Daniel Iacobuţ
