Pr. Serafim Romila, decedat în ziua de 4 decembrie 2017, a fost condus pe ultimul drum joi, 7 decembrie 2017, în localitatea Satu Nou (BC).
Pr. Serafim Romila a trecut la Domnul la vârsta de 52 de ani, la Spitalul "Parhon" din Iaşi, luni, 4 decembrie 2017, iar a doua zi, în seara zilei de 5 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui a fost depus în capela Seminarului mic din Bacău, în prezenţa seminariştilor cărora, în ultimii trei ani, le-a fost director spiritual. Aici, la ora 16.30, a fost celebrată o sfântă Liturghie, prezidată de Mons. Benone Farcaş, rectorul Institutului Teologic "Sfântul Iosif" din Iaşi. Miercuri dimineaţă, 6 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui Serafim a fost condus în biserica parohială "Sfântul Mihail" din localitatea Satu Nou, jud. Bacău, biserică şi comunitate cărora pr. Serafim le-a dăruit 16 ani din viaţa şi slujirea sa preoţească.
Liturghia de înmormântare a început joi, 7 decembrie, la ora 11.00, printr-o procesiune din casa parohială spre biserică. Celebrarea a fost prezidată de PS Petru Gherghel, avându-l alături pe PS Aurel Percă, care a rostit cuvântul de învăţătură. Au concelebrat aproximativ 130 de preoţi. Printre aceştia s-a aflat pr. Egidiu Condac, directorul Centrului Diecezan Caritas Iaşi (văr al părintelui Serafim), pr. Anton Săboanu, director al Colegiului Naţional Catolic "Sfântul Iosif" Bacău, împreună cu ceilalţi preoţi de la seminar, pr. Isidor Dâscă, decan de Bacău, pr. Toma Rediu, decan de Trotuş, pr. Iosif Păuleţ, decan de Bucovina, pr. Alois Moraru, decan de Piatra, pr. Costel Ţăranu, parohul comunităţii din Satu Nou, pr. Petru Sescu, paroh la Parohia "Sfânta Tereza a Pruncului Isus" din Iaşi, dar şi patru colegi de seminar ai părintelui Serafim. Cântarea a fost susţinută de seminariştii de la Seminarul din Bacău.
În jurul sicriului aşezat în faţa altarului, pe lângă multe coroane, alături de lumânarea pascală, erau aprinse patru lumânări mari, semn al împlinirii Adventului. Acestea duc cu gândul la faptul că părintele Serafim a parcurs drumul spre întâlnirea cu "Acela care vine", acum el bucurându-se de întâlnirea cu Domnul.
În apropierea sicriului, erau mama şi surorile părintelui Serafim, dar şi alte rude şi prieteni apropiaţi. Biserica a devenit neîncăpătoare de mulţimea credincioşilor, care au venit din Huşi, localitatea sa natală, din comunităţile pe care le-a slujit, dar mai ales din Satu Nou şi persoane care au dorit să înalţe spre cer o rugă pentru pr. Serafim în ziua în care a fost condus pe ultimul său drum pe pământ.
La începutul sfintei Liturghii a fost prezentată pe scurt viaţa părintelui Serafim Romila, apoi PS Petru Gherghel a invitat la rugăciune pentru sufletul răposatului preot Serafim, ca Dumnezeu să-l fericească pentru tot binele pe care l-a făcut, pentru cei 26 de ani în slujirea lui Dumnezeu ca preot. Apoi toţi cei prezenţi la biserică s-au rugat Oficiul pentru cei răposaţi şi au participat la Liturghia pentru odihna sufletului răposatului preot Serafim.
PS Aurel Percă a amintit la începutul predicii despre faptul că, în timp ce preoţii din altar sunt îmbrăcaţi în haine de culoare violet, semn al tristeţii şi al doliului, pr. Serafim este îmbrăcat în alb, ca în ziua hirotonirii preoţeşti şi a primiţiei. Preasfinţitul a vorbit în continuare despre demnitatea şi sublimitatea Preoţiei, a misiunii pe care o împlineşte un preot, misiune împlinită cu demnitate şi de pr. Serafim. Făcând referinţă la cântările "Preot în veac" şi "Cerul e dorul meu", cântări care se cântă la Primiţii şi înmormântări, PS Aurel a scos în evidenţă dorul după cer care a fost manifestat prin împlinirea misiunii şi prin urcarea pe calvarul suferinţei pe care pr. Serafim le-a trăit şi cu care se prezintă în faţa lui Dumnezeu. În continuare, PS Aurel, pe baza lecturilor proclamate la sfânta Liturghie, din care creştinul îşi poate trage speranţă pentru cer şi pentru viaţa de fiecare zi, a vorbit despre realitatea morţii şi a îndemnat la încredere în Dumnezeu în trăirea vieţii şi suferinţelor pământeşti. Spre finalul predici, PS Aurel, a vorbit despre legătura părintelui răposat cu biserica şi comunitatea din Satu Nou, la care a ţinut foarte mult, realitate pe care o arată şi dorinţa sa de a fi înmormântat în această comunitate. "Astăzi, părintele Serafim a venit tot acasă. A venit acasă pentru că a dorit ca în această casă în care a slujit să se întoarcă, să rămână şi să doarmă somnul de veci. Este preot în veci. Rămâne preotul dumneavoastră şi a dorit să fie alături de un alt preot care este înmormântat în acest cimitir, pr. Andrei Asaftei, ca de aici, din cimitir, să privească spre dumneavoastră", a spus PS Aurel.
La sfârşitul Liturghiei, din partea comunităţii, o tânără din Satu Nou, vizibil emoţionată, a prezentat câteva gânduri prin care a arătat preţuirea şi iubirea faţă de cel care a fost păstorul comunităţii lor timp de 16 ani. Apoi, pr. Egidiu Condac a mulţumit tuturor celor care au luat parte la ceremoniile înmormântării părintelui Serafim, amintind că acesta poate fi "un prilej care face să se nască în gândurile noastre multe întrebări, iar părintele ne încredinţează un răspuns, care a stat la baza slujirii sale, la baza Preoţiei sale, şi pe care l-a repetat şi în testamentul său: Dumnezeu este iubire".
Şi părintele paroh Costel Ţăranu şi-a exprimat mulţumirile părintelui Serafim pentru tot ceea ce a făcut pentru sprijinul pe care i l-a oferit în ultimii ani, dar mai ales pentru ceea ce a realizat în Satu Nou. Părintele Costel a amintit că, de-a lungul celor 16 ani de activitate în Satu Nou, pr. Serafim a celebrat 272 de botezuri, 183 de căsătorii şi 274 de înmormântări.
PS Petru Gherghel a amintit de cel mai mare act pe care l-a săvârşit Cristos pe cruce, actul iubirii supreme, când s-a dăruit în mâinile Tatălui său, amintind că "acela care este preot şi vrea să-l urmeze pe Cristos trebuie să-şi însuşească acest spirit, această iubire şi această dăruire". Transmiţând apropierea PS Anton Coşa, episcop de Chişinău, dar şi a ÎPS Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucureşti, şi a multor altor preoţi, şi-a exprimat mulţumirea către Dumnezeu pentru pr. Serafim: "Îi mulţumim prin Isus Tatălui, pentru marea sa iubire. Şi o facem şi pentru cel care a ales să-i fie preot, pentru părintele Serafim, cel care a spus Iată, vin, Doamne, să împlinesc voinţa ta, care a muncit, care s-a jertfit, care s-a dăruit, care a murit pentru a împlini voinţa lui Dumnezeu, pentru cei pe care i-a avut în grijă, pentru seminarişti, pentru poporul de aici, pentru toţi cei care l-au întâlnit pe părintele Serafim în viaţă".
Cu toţii au pornit apoi în procesiune, purtând sicriul cu trupul neînsufleţit al părintelui Serafim, până la cimitirul apropiat de biserică, fiind depus într-un mormânt săpat lângă cel al pr. Andrei Asaftei, un preot erou al Diecezei de Iaşi. (www.ercis.ro/lumina/numar.asp?an=2008&numar=1&id=12).
Dragostea pe care o poartă comunitatea din Satu Nou părintelui Serafim se putea vedea şi prin faptul că au fost aşezate pe gardurile credincioşilor multe covoare, ca un semn al întâmpinării unei persoane importante şi dragă comunităţii, a pr. Serafim Romila, care va rămâne pentru totdeauna în Satu Nou.
Odihna cea veşnică dă-i-o slujitorului tău, preot Serafim, Doamne,
Şi lumina fără de sfârşit să-i strălucească!
Să se odihnească în pace! Amin.
Pr. Adrian Blăjuţă
*
Rămas bun, Părinte Serafim
(Discursul din partea comunităţii Satu Nou, la Liturghia înmormântării)
Îndurerată familie, Excelenţele Voastre, Cucernici Preoţi, dragi persoane consacrate, îndoliată comunitate. Mi-ar fi fost imposibil să vă vorbesc liber in acest moment, motiv pentru care am scris câteva rânduri despre dragul nostru părinte paroh, părintele Serafim, rânduri pe care şi să le citesc mi-e foarte greu.
Dragă părinte Serafim, încă nu ne vine să credem pentru ce ne-am adunat aici. Astăzi este o zi pe care speram să nu vina atât de devreme pentru un păstor calm, modest, disponibil, blând şi smerit cu inima. Fiind un om cu suflet bun, Dumnezeu te-a răpit prea repede şi pe neaşteptate.
La 4 decembrie noi am pierdut nu numai pe părintele Serafim, ci şi un foarte bun prieten, care pentru noi toţi a fost un punct de reper de neînlocuit, un adevărat păstor. Mulţi dintre noi am crescut efectiv cu Sfinţia Sa, de la Botez, la sfânta Împărtăşanie, Mir, chiar şi Căsătorie iar asta face ca această despărţire să fie şi mai dureroasă. Părintele Serafim şi-a dedicat 16 ani din viaţa sa acestei comunităţi, unde cu extraordinar de mult efort şi sacrificiu din partea acestei comunităţi, a ridicat această biserică, care va rămâne mereu ca un monument şi exemplu de sacrificiu suprem pentru generaţiile viitoare. Dacă am fi ştiut că eraţi atât de grav bolnav, sunt sigură că am fi pus cu toţii bucăţică cu bucăţică din inimioara noastră ca să vă putem salva. Vă rugăm, Părinte, din suflet să ne iertaţi că nu am fost prezenţi acolo, Sfinţia Voastră mereu a fost oriunde pentru noi, pe ploaie sau frig la durere sau bucurie.
Suntem de-a dreptul copleşiţi de durere de această despărţire fulgerătoare, odată cu părintele Serafim a plecat şi o parte din noi. Vor trece ani până o să acceptăm această dură realitate şi simţim că greul abia începe.
Astăzi ne luăm rămas bun de la trupul său, dar nu şi de la părintele Serafim care, va rămâne veşnic o amintire vie în inimile noastre, un exemplu de om pe care toţi trebuie să îl urmăm.
Vă rugăm, Părinte drag, să aveţi grijă de comunitatea noastră de acolo de sus, aşa cum aţi făcut-o dedicându-vă trup şi suflet acestei comunităţi. Noi ne vom ruga pentru Sfinţia voastră ca drumul călătoriei spre paradis să fie cât mai scurt.
Astăzi nu este o despărţire pentru totdeauna, ci un "la revedere", căci trăim cu speranţa că ne vom revedea într-o zi. Părinte drag, să nu uitaţi că vă iubim mult şi că nu o să vă uităm niciodată! Vă mulţumim pentru toate mângâierile, vă mulţumim pentru toate binecuvântările, vă mulţumim pentru toate lecţiile şi amintirile pe care ni le-aţi lăsat şi nu în ultimul rând va mulţumim pentru iubirea faţă de noi.
La revedere, suflet bun şi drag!
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 7 decembrie: Satu Nou: Funeraliile părintelui Serafim Romila
* * *
Bacău: Pe curând, părinte Serafim! (5 decembrie)
A trecut la Domnul pr. Serafim Romila (4 decembrie)
