Părintele Isidor Mărtincă, care a plecat la Tatăl ceresc în noaptea dintre 2 şi 3 iulie 2024, a fost condus pe ultimul drum în satul lui natal, Săbăoani, sâmbătă, 6 iulie 2024. Liturghia de înmormântare a fost prezidată de ÎPS Aurel Percă, fiind prezenţi şi ÎPS Ioan Robu şi PS Petru Gherghel, numeroşi preoţi, persoane consacrate, rudele părintelui şi numeroşi credincioşi.
La începutul Sfintei Liturghii părintele Eduard Giurgi, decan al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universităţii Bucureşti, a supus atenţiei celor prezenţi activitatea didactică şi publicistică fructuoasă a părintelui Isidor.
ÎPS Aurel Percă şi-a început omilia cu următoarele cuvinte: "Părintele Isidor s-a întors acasă în două feluri: s-a întors acasă la Săbăoani, dar s-a întors acasă şi la Domnul", făcând un ultim popas în biserica unde a primit sacramentele în timpul vieţii sale.
A ţinut să sublinieze faptul că "ne-am adunat azi să fim împreună şi să ne rugăm ca Dumnezeu să-l răsplătească pentru slujirea preoţească pe care a desfăşurat-o în cadrul parohiei, cât şi în cadrul învăţământului teologic, ca astfel să se bucure cu sfinţii şi îngerii în cer".
La final Sfintei Liturghii a fost adus un omagiu din partea famiilei, redat in continuare:
"Suntem astăzi în această biserică şi la această celebrare pentru a însoţi în rugăciune trecerea părintelui Isidor la cele veşnice. Un om mare, nu doar în ceea ce priveşte statura sa fizica impunătoare, dar mai ales un om mare din punct de vedere al profilului uman şi spiritual. Necrologul citit la începutul Sfintei Liturghii a scos în evidenţă câteva elemente ale profilului părintelui Isidor. Cuvintele nu pot acoperi niciodată profunzimea unei persoane, cu atât mai puţin în cazul părintelui Isidor.
Se cuvine, totuşi, ca în faţa oamenilor de calibrul părintelui să aducem un prinos de mulţumire lui Dumnezeu că rânduieşte astfel de oameni în aceste timpuri atât de tulburi. Părintele a fost şi rămâne un far luminos, care a răsărit între săboneni şi care rămâne cu siguranţă un motiv de inspiraţie nu doar pentru consătenii noştri, ci şi pentru atâţia alţii care l-au cunoscut, l-au întâlnit, au beneficiat de calităţile sale de om, preot, profesor, sfătuitor, prieten sau chiar rudă cum este şi în cazul nostru.
Omagiul pe care-l aduc astăzi aici, în public, verişorului, cum îi plăcea să-mi amintească de fiecare dată, este o datorie morală şi umană adusă unui om de o căldură nu doar sufletească, ci şi relaţională cum rar se poate întâlni. Mulţi dintre noi îşi amintesc cu siguranţă de modul foarte spontan şi cald cu care părintele se raporta la toţi, laici sau preoţi. Am văzut zilele acestea mai multe mărturii în acest sens în articolele publicate în memoria părintelui, pe site-uri sau pe paginile reţelelor de socializare. Cine poate uita, de exemplu, emoţionanta predică făcută de părintele cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea Liceului din Săbăoani sau cuvintele pline de emoţie de la împlinirea celor 50 de ani de preoţie ai săi, de acum 6 ani? Pot fi aduse multe situaţii de viaţă care să evidenţieze faptul că părintele Isidor a fost şi rămâne cu adevărat un om deosebit, special sau unic chiar, care a meritat să primească titlul de cetăţean de onoare al comunei noastre, unde venea mereu cu drag, cum el însuşi spunea, şi, începând din aceste zile, sperăm, ba mai mult, credem cu tărie, că este "cetăţean de onoare" şi al cetăţii lui Dumnezeu din veşnicie.
Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru darul pe care ni l-a făcut în persoana părintelui Isidor. Le mulţumim părinţilor, fraţilor, profesorilor pe care i-a avut de-a lungul vieţii şi tuturor celor care au contribuit la creşterea lui umană, spirituală, preoţească şi academică, care au făcut din părintele Isidor un om cu care Săbăoaniul şi mai ales noi, rudele Sfinţiei Sale, ne mândrim şi care, cu siguranţă, nu va fi uitat niciodată, meritând să fie amintit eventual şi într-o modalitate mai publică.
Dumnezeu să-l răsplătească pentru multul bine pe care l-a făcut şi să-i dăruiască acestui om luminos bucuria de a vedea faţa plină de lumină a lui Dumnezeu, în lumină fără de sfârşit a veşniciei."
Părintele Eduard Giurgi a dat citire apoi mesajului trimis de către decanul Facultăţii de Teologie Greco-Catolică de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, exprimând "gânduri de condoleanţe, de apropiere sufletească, de unire în rugăciune pentru bunul părinte Isidor".
ÎPS Aurel Percă a transmis condoleanţe familiei nădăjduind ca bunul Dumnezeu să-l răsplătească pentru multipla sa activitate şi cu speranţă "să privim spre cer acolo unde părintele în testamentul său spunea că ne aşteaptă".
După Sfânta Liturghie a urmat procesiunea către cimitirul localităţii.
Părinte Isidor, suntem convinşi că aţi plecat la Tatăl îndreptăţit fiind să afirmaţi odată cu Apostolul Paul: "Am luptat lupta cea bună, am ajuns la capătul alergării, mi-am păstrat credinţa. De acum, îmi este rezervată coroana dreptăţii pe care mi-o va da în ziua aceea Domnul, Judecătorul cel drept; şi nu numai mie, ci şi tuturor acelora care au iubit arătarea lui" (2Tim 4,7-8).
Camelia Fechetă
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 6 iulie: Săbăoani: Funeraliile părintelui Isidor Mărtincă
* * *
A trecut la Domnul părintele Isidor Mărtincă (2/3 iulie)
