Publicăm în continuare salutul pe care Sfântul Părinte Francisc l-a adresat delegaţiei patriarhiei de Moscova, primită în audienţă în Auletta din Aula "Paul al VI-lea", înainte de audienţa generală, miercurea trecută, 30 mai 2018:
Multe mulţumiri pentru vizita voastre precum şi pentru această întâlnire, care ne ajută mult să trăim credinţa noastră în unitate şi speranţă de a merge împreună. Sunt bucuros să parcurg cu voi drumul unităţii: singurul drum care ne promite ceva sigur, pentru că drumul diviziunii ne duce la războaie şi la distrugere. Şi în faţa voastră eu aş vrea să reafirm - în mod special în faţa ta, frate drag, şi în faţa voastră a tuturor - că Biserica catolică nu va permite niciodată ca de la ai săi să se nască o atitudine de diviziune. Noi nu ne vom permite niciodată să facem asta, nu vreau asta. La Moscova - în Rusia - există o singură patriarhie: a voastră. Noi nu vom avea alta. Şi când vreun credincios catolic, fie laic, preot sau episcop, ia steagul uniatismului care nu mai funcţionează, care s-a terminat, pentru mine este şi o durere. Trebuie respectate Bisericile care sunt unite cu Roma, dar uniatismul ca drum de unitate astăzi nu merge. În schimb mie îmi dă mângâiere când găsesc asta: mână întinsă, îmbrăţişarea fraternă, a gândi împreună şi a merge. Ecumenismul se face mergând. Să mergem. Unii gândesc - dar acesta nu este un lucru corect - că mai întâi trebuie să fie acordul doctrinal, cu privire la toate punctele de diviziune, şi apoi mersul. Asta nu funcţionează pentru ecumenism, pentru că nu se ştie când va veni acordul. Odată am auzit un om al Bisericii, un om al lui Dumnezeu, care a spus: "Eu ştiu în ce zi va fi semnat acordul doctrinal". L-am întrebat: "Când?" - "În ziua de după venirea lui Cristos glorios". Noi trebuie să continuăm să studiem teologia, să clarificăm punctele, dar între timp să mergem împreună, nu să aşteptăm ca să se rezolve aceste lucruri pentru a merge, nu. Se merge şi se face şi asta, dar a merge în caritate, în rugăciune; ca acest exemplu al relicvelor. A ne ruga împreună, unii pentru alţii, în dialog. Asta face mult bine. Întâlnirea cu Sanctitatea Sa Chiril mie mi-a făcut bine, am găsit un frate. Şi acum, spiritual, mergem împreună.
Şi pentru a termina, două cuvinte. Unul despre respectul catolicilor faţă de voi, fraţi ortodocşi ruşi: Biserica catolică, Bisericile catolice nu trebuie să se amestece în treburile interne ale Bisericii ortodoxe ruse, nici în treburile politice. Aceasta este atitudinea mea şi atitudinea Sfântului Scaun astăzi. Şi cei care se amestecă nu ascultă de Sfântul Scaun. Asta pentru politică. Al doilea lucru: evlavia. Este importantă rugăciunea unii pentru alţii, şi rugăciunea personală. Noi cunoaştem noi fraţi şi surori, deci şi rugăciune personală. Aş vrea să vă spun un lucru: când ne-am întâlnit cu patriarhul, după aceea el mi-a trimis o relicvă a sfântului Serafim. Eu ţin acea relicvă pe noptiera mea, iar noaptea, înainte de a merge la culcare, şi dimineaţa, când mă trezesc, o venerez şi mă rog pentru unitatea noastră.
Multe mulţumiri. Să ne rugăm unii pentru alţii. Să ne binecuvântăm unii pe alţii. Şi să mergem împreună. Mulţumesc.
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
