Pentru francezi, celularul dă mai multă satisfacţie decât un câine!

Dacă spun acest lucru francezii, care au faţă de câini o pasiune fără egal, înseamnă că trebuie să ne preocupăm... Nu e o veste care oferă confort să descoperim că e tocmai telefonul mobil şi nu câinele cel mai bun prieten al omului. Şi totuşi, acest sondaj francez, care cu siguranţă e valabil pentru lumea întreagă, ne asigură că e chiar aşa.

Doi sociologi au cercetat timp îndelungat comportamentul şi gesturile pe care le au persoanele atunci când au celularul în mână, cât timp sunt de angajate în conversaţia fără fir. Uneori, descoperim adevărate coreografii stradale: în loc să meargă normal, mare parte a persoanelor, bărbaţi şi femei, încetinesc, se rotesc, dau din mâini şi din picioare, merg înainte şi înapoi, păşesc în salturi, ca într-un adevărat dans.

Raportul cu telefonul mobil e mai ales fizic. O fi pentru că obiectul în sine este atrăgător prin carcasa sa luminoasă, metalizată şi elegantă; sunt unii care îl mângâie, trecând şi iar trecând degetul mare pe display ca şi cum ar fi mereu ceva de curăţat. Apoi mai sunt unii care se joacă nervos şi vorbesc repede ca într-o adevărată întrecere: deschid şi închid clăpiţa, aşa cum făceau pistolarii când roteau în degetul mare al lor Colt.

Tot potrivit studiului francez, când ai în mână un celular te simţi mai sigur. Multora le place să fie personalizat, agăţat de un cordonaş, protejat de o husă colorată...

În sfârşit, pentru multă lume celularul e mai mult decât o cutie cu care să intri în contact cu lumea. E un adevărat confident! I se încredinţează aproape totul: agenda de nume şi lista de prieteni, fotografii semnificative, ora de deşteptare, note importante de amintit, codul cărţilor de credit, dar mai ales sentimentele proprii închise în mesajele nenumărate care ascund cele mai intime şi confidenţiale secrete personale. Un adevărat prieten de încredere care te urmează mai fidel decât un câine. Dacă e uitat acasă provoacă nelinişte şi disperare toată ziua. Să-l numeşti prieten, ni se pare un pic exagerat, chiar dacă e din ce în ce mai performant şi are posibilitatea să ia cu sine şi computer şi internet şi să ţi le pună la îndemână oriunde şi oricând. Dar cred că nu mă înşel! Nu mai are concurenţi, e clar: până şi timpul pentru Dumnezeu e măsurat în funcţie de timpul ce îl acordă celularul. Of! Asta e: prietenii care nu se văd se uită, unul dintre ei e tocmai Dumnezeu!

Sr. Silvia Brandiu (Surorile "Maria Bambina")