Unul dintre cele mai dese răspunsuri pe care le primesc atunci când întreb o familie cu privire la timpul pe care şi-l oferă pentru a face şi altceva decât să muncească este următorul: "Nu mai avem timp şi pentru altceva!" Dar... o ieşire la o cină, într-un parc, o ieşire în doi, un timp doar pentru dumneavoastră ca soţi, ca familie, să petreceţi timpul şi altfel decât muncind?" "Nu ne permitem, părinte, nu avem bani!"
Timp şi bani, timpul şi banii, cele două elemente fără de care viaţa de astăzi, trebuie să o recunoaştem, nu-şi poate urma cursul "modern". De aici o serie de consecinţe...
Poţi să nu ai o baie în casă (pentru că nu ai bani), dar cum să nu ai internet sau cablu TV, bineînţeles cu un televizor pe măsură?!
Poţi să ai rate la bănci (pentru că oricum mulţi au), dar de ce îţi permiţi o maşină nouă şi nu orice marcă?!
Poţi să nu ştii să scrii sau să citeşti (pentru că n-ai mai citit şi n-ai mai scris de când mergeai la şcoală), dar cum să nu ştii să navighezi pe internet?!
Poţi să trăieşti viaţa şi "fără Dumnezeu" (pentru că nu ai timp să mergi la biserică), dar cum să nu mergi duminica la un grătar cu prietenii sau cum să nu dormi măcar până la prânz?!
Poţi să te plângi toată ziua de lipsurile pe care le ai (pentru că oricum le ai), dar cum să mergi să lucrezi dacă tot primeşti ajutorul social?!
Poţi să faci ce vrei în familie (pentru că oricum eşti bărbat şi poţi), dar cum să te umileşti şi să recunoşti că nu e nicio diferenţă în demnitate între tine şi soţie?!
Poţi să visezi, să faci proiecte, să te lauzi cu ele (pentru că oricum nu costă), dar cum să le duci la împlinire când tu nici nu reuşeşti să povesteşti până la capăt visul?!
Poţi să cheltui pe cei vrei banii pe care îi ai (pentru că oricum sunt ai tăi), dar cum să-i cheltui doar pe ceea ce este util şi absolut necesar?!
Poţi să faci ce vrei în viaţă (pentru că oricum faci ce vrei), dar cum să faci doar ceea ce trebuie?!
Poţi să stai cât vrei unde mergi (pentru că oricum nu dai cont la nimeni), dar cum să recunoşti că de multe ori pierzi timpul acolo unde mergi?!
Poţi să faci ce vrei cu viaţa ta de familie (pentru că oricum nu mai crezi în ea), dar cum să rămâi singur fără ca cineva să-ţi spele, să-ţi facă mâncare şi altele?!
Poţi să spui soţului, soţiei "te iubesc" (pentru că oricum este soţul tău, soţia ta), dar cum să-i spui, că e semn de înjosire?!
Poţi să faci ce vrei cu timpul tău (pentru că oricum spui că este al tău), dar ştii că nu se mai întoarce?!
Timpul este darul pe care Dumnezeu l-a făcut omului. Doar omul trăieşte în timp. Ca atare, îl are!
Banii sunt darul pe care omul şi l-ar dori de la Dumnezeu, dar Dumnezeu transcende timpul şi ca atare şi banii. Timpul şi banii sunt pentru om. Există un timp să-i faci şi un timp să-i cheltui. Atunci, dacă ai timp, cum poţi să spui că nu ai bani? Înseamnă că nu-l foloseşti bine! Şi dacă ai bani, cum poţi să spui că nu ai avut şi nu ai timp?
Eu cred că le avem pe amândouă, trebuie doar să scotocim în visteria voinţei şi a recunoştinţei, trebuie să vrem, trebuie să recunoaştem, trebuie să credem.
Toate sunt pentru noi, iar noi suntem ai lui Dumnezeu. Şi timpul şi banii sunt daruri dacă sunt folosite bine. Restul, nu e decât risipă... de timp şi de bani...
Familie, ştiu că le ai pe amândouă, pentru că tu însăţi eşti o resursă, eşti timp pentru că trăieşti în timp şi eşti bani, pentru că trăieşti cu ei, pentru că poţi, pentru că eşti chemată să poţi...
Pr. Felician Tiba
