Predeal: Campusul profesorilor de religie romano-catolica, zona Bacău
Un grup de profesori de religie din Bacău şi câţiva copii, împreună cu părintele Lucian Adam, inspector zonal, am pornit în dimineaţa zilei de 15 iulie spre Predeal, într-un campus al profesorilor de religie romano-catolică din zona Bacău, întoarcerea fiind programată pentru 17 iulie. Ca obiectiv principal al acestei călătorii ne-am propus să fie relaxarea, dar şi comuniunea şi înălţarea spirituală.
Am urcat cu toţii în microbuz la ora opt dimineaţa şi am pornit plini de bucurie spre ţinta noastră, cu gândul să facem şi câteva popasuri.
Primul popas l-am făcut în comuna Pârgăreşti, satul Bahna, la părinţii părintelui Lucian, care ne-au primit cu multă bucurie şi ospitalitate. După ce ne-am "îndulcit" puţin am pornit mai departe şi următorul popas l-am făcut la Pasul Oituz, sus pe platou, unde am luat prânzul din propriile pacheţele.
Ne-am continuat drumul şi am ajuns la Braşov, unde ne propusesem să vizităm mai multe obiective. Am poposit mai întâi în Piaţa Sfatului, dorind să vizităm şi Biserica Neagră, dar surpriză: "Luni este închis". Am coborât apoi pe Strada Mureşenilor unde l-am salutat pe Isus din tabernacol la biserica "Sfinţii Petru şi Pavel". Am urcat apoi din nou pentru a vizita Muzeul "Prima Şcoală Românească" din Şcheii Braşovului, care se află lângă biserica ortodoxă "Sfântul Nicolae". Am trăit aici momente de rememorare istorică datorită amabilităţii ghidului, pr. prof. dr. Vasile Oltean, care este administratorul acestui muzeu.
Am pornit apoi în grabă spre Predeal, pentru că timpul ne presa - la ora 18 trebuia să participăm la sfânta Liturghie a comunităţii din Predeal. Cu toată graba, am făcut totuşi un scurt popas, la 4 km de Predeal, la Timişul de Sus, la mănăstirea "Congregatio Jesu", pentru a le saluta pe surorile de aici, dar în mod deosebit pe sora Johana, superioara mănăstirii, care este sora de sânge a colegei noastre sr. Emanuela. Am admirat colţul de rai de aici şi am vizitat capela "Sfânta Tereza", după care ne-am "îndulcit puţin", le-am salutat pe surori şi am plecat mai departe.
În scurt timp, am ajuns la Predeal, unde ne-am cazat mai întâi, în noul complex format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" şi din moderna casă, special construită pentru a primi oaspeţi şi turişti. Am participat cu toţii la sfânta Liturghie, după care am făcut cunoştinţă cu părintele paroh Alois Arcana, care ne-a primit cu multă amabilitate şi disponibilitate.
Pentru că a venit ploaia, după cină am rămas acasă, unde am petrecut momente superbe de comuniune.
Marţi dimineaţă cu emoţie şi bucurie ne-au îmbarcat în microbuz pentru a ne continua călătoria... Astfel am ajuns la punctul dorit - mănăstirea franciscană "Sfânta Treime" de la Pârâul Rece, superb colţ de rai. Ne-am umplut aici sufletele admirând curajul fraţilor, ascultând cuvintele părintelui Dumitru Baltag şi privind superbul peisaj. Ne-am întors apoi coborând pe jos, până la şosea, drumul şerpuit, construit cu multă trudă chiar de fraţi şi de cei care au sărit să le dea o mână de ajutor. Am recitat rozariul şi am cântat cântece închinate Sfintei Fecioare Maria. Am urcat apoi în microbuz şi ne-am întors în Predeal pentru a lua prânzul.
După amiază, pentru a ne încărca şi mai mult bateriile cu aerul proaspăt şi tare al locului şi pentru a admira frumuseţile creaţiei dintr-un alt unghi, am urcat, tot cu microbuzul, la "Trei Brazi". M-am întrebat încă o dată, dacă ar putea spune cineva, după ce vede asemenea minunăţii, că frumuseţile ţării noastre nu pot fi puse în balanţă cu cele ale Elveţiei. Eu cred că nu. Este totuşi o mare diferenţă. La noi lipseşte ceva! Oare ce? Vă las să daţi răspunsul singuri.
După alte momente de comuniune şi bună dispoziţie, ne-am întors acasă, pentru a participa la sfânta Liturghie, de la ora 18, care a fost celebrată de părintele paroh Alois Arcana şi de părintele Lucian, după care a urmat grătarul... şi multă veselie......
Miercuri, a treia şi ultima zi a drumeţiei noastre, după participarea la sfânta Liturghie de la ora 8.30, celebrată de părintele Lucian, am luat micul dejun şi după ce am lăsat totul în ordine în frumoasa casă care ne-a găzduit, am pornit din nou la drum, făcând mai multe popasuri. Trebuie să spun că părintele Arcana, buna noastră gazdă pentru două zile, ne-a însoţit cu multă bunăvoinţă în cartierul Cioplea din Predeal, pentru a ne arăta capela din lemn, construită în anul 1949 de către medicul Elena Mihailovici pe propriul teren, la îndemnul Mons. Vladimir Ghika. Această capelă a fost sfinţită la 22 august 1949 de către episcopul Gerald Patrick O'Hara, pe atunci nunţiu apostolic la Bucureşti. Din nou am trăit momente de înălţare sufletească ştiind că suntem într-un loc unde a călcat alături de alţi preoţi, cărora trebuie să le aducem o pioasă amintire, şi Mons. Vladimir Ghika, cel care urmează să fie beatificat în curând.
Acum ne luăm rămas bun de la părintele Alois Arcana şi... plecăm mai departe...
Am ieşit din Predeal, coborând puţin pe frumoasa vale a Prahovei, până la Sinaia, unde ne-am încântat ochiul, mintea şi inima, nu numai cu frumuseţile peisajului extraordinar de frumos, dar şi cu frumuseţile şi inestimabilele valori lăsate în urma trecerii sale pe aici de către Regele Carol I - Castelul Peleş.
Ne-am întors înapoi, luându-ne rămas bun de la Predeal, îndreptându-ne spre Braşov şi ultimul popas pe care urma să-l facem: Poiana Braşov. Unii dintre noi am urcat cu telecabina pe Postăvarul, alţii au rămas pentru a se plimba în Poiana. Cu ultima cursă a telecabinei de la ora 16.00, ne-am întors în Poiană, de unde am urcat în microbuz pentru a ne întoarce la Bacău. Am sosit cu bine, în jurul orei 21.00.
Prof. Maricica Balint
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 15-17 iulie: Predeal: Campusul profesorilor de religie romano-catolica, zona Bacău
