Pelerinajul a fost organizat de Dieceza Romano-Catolică de Westminster. Pentru englezi, sanctuarul marian de la Walsingham, aflat în estul Angliei, reprezintă ceea ce pentru noi, românii, reprezintă sanctuarul marian de la Cacica. Un punct de reper spiritual şi un loc de devoţiune mariană, drag sufletelor credincioşilor.
Sanctuarul marian de la Walsingham a fost construit de către Richeldis de Faverches, în anul 1061, inspirată de sfânta Fecioară, ca o replică la scară mai mică a casei din Nazaret. Scopul a fost acela de a se constitui într-o amintire perpetuă a Bunei-Vestiri, un loc de devoţiune şi alinare sufletească. Sanctuarul a trecut prin momente cumplite în timpul Reformei din anul 1538, când a fost dărâmat din temelii iar obiectele de cult duse la Londra pentru a fi arse. Până în anul 1829, sanctuarul a fost vizitat în secret de către credincioşi, apoi a fost din nou permisă catolicilor exprimarea publică a credinţei lor.
În anul 1897, cu aprobarea şi binecuvântarea Papei Leon al XIII-lea, sanctuarul a fost reconstruit în apropierea fostului loc la aproximativ 2 km.
Sanctuarul marian de la Walsingham astăzi este vizitat de peste 100.000 de credincioşi catolici anual.
Printre aceştia, anul acesta pentru prima oară, s-a aflat şi un grup de pelerini români din cadrul comunităţii româneşti din Anglia. În jur de 55 de credincioşi împreună cu pr. Robert Măţău, capelanul român din Londra, au participat la pelerinajul anual al comunităţilor etnice din Londra la Walsingham. După un drum de aproape 200 km ne-am bucurat de clipe de înălţare spirituală şi de rememorare a bucuriei pe care o simţeam mergând în pelerinaj la Cacica.
Celebrările au început cu prezentarea grupurilor de pelerini, a steagului ţării pe care o reprezentau, şi a rostirii rugăciunii Tatăl nostru în limba maternă. A urmat celebrarea sfintei Liturghii, la care a participat un mare număr de credincioşi din toate colţurile lumii, ceea ce a fost un prilej de reamintire şi reiterare a catolicităţii Bisericii noastre. În prezenţa PS Michael Evans, episcopul Diecezei de East Anglia (unde se află sanctuarul), precum şi a celor doi episcopi auxiliari de Westminster, PS Alan Hopes şi PS Bernard Longley, ne-am rugat, am adus laudă lui Dumnezeu şi mulţumiri sfintei Fecioare Maria, în cântecele şi rugăciunile noastre, hrănindu-ne sufleteşte cu pâinea cerească, sfânta Euharistie.
După ce s-au încheiat celebrările liturgice şi după ce ne-am rugat pentru cei de aici şi de acasă din ţară, am plecat către Londra întăriţi sufleteşte, cu imaginea sfintei Fecioare Maria în inimi şi cu speranţa de mai bine, cântând imnuri în cinstea sfintei Fecioare, mama şi ocrotitoarea noastră.
Pr. Robert Măţău
