Pelerinaj la Lourdes - locul în care credinţa aduce vindecare
"Venim, o, Preacurată, / Cu inimi iubitoare. / Să-ţi punem fiecare, / O floare la altar". Cu acest gând, un grup de 48 de pelerini au participat, în perioada 23-30 aprilie 2026, la pelerinajul organizat la Lourdes de Secţiunea Activităţi Socio-Caritative din cadrul Diecezei Romano-Catolice de Iaşi, coordonată de părintele Egidiu Condac, director general al Asociaţiei Centrul Diecezan Caritas Iaşi. Ne-am bucurat şi de prezenţa părintelui Mihai Galaţanu, responsabil al Oficiului pentru Pastoraţia Sanitară.
Pelerinajul a început în după-amiaza zilei de joi, 23 aprilie, odată cu zborul de linie Iaşi - Barcelona. Grupul de pelerini a fost întâmpinat de părintele Ioan Blaj care activează în Lleida.
Primul moment al zilei următoare a început cu plecarea spre biserica "Preasfântă Inimă a lui Isus", situată pe Tibidabo, dealul care domină oraşul Barcelona, ce oferă o privelişte minunată asupra oraşului. Aici am participat la Sfânta Liturghie, celebrată în capela bisericii de preoţii noştri însoţitori. Prin rugăciuni şi cântări am invocat ajutorul Domnului pentru noi şi pentru cei care s-au încredinţat rugăciunilor noastre. După-amiază am ajuns la mănăstirea benedictină de pe muntele Montserrat, un loc de o frumuseţe deosebită, unde lucrarea divină se împleteşte cu arta creată de om, o oază de linişte şi un loc de meditaţie şi dialog cu Dumnezeu. Aici se află statuia Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braţe, cunoscută popular şi sub numele de Madona Neagră sau "La Moreneta", patroana Cataloniei. După o călătorie cu funicularul de Sant Joan, care ne-a purtat până la punctul de belvedere ce oferă o vedere panoramică asupra Mănăstirii Montserrat, a urmat vizita mănăstirii unde, în linişte şi reculegere, ne-am îndreptat rugăciunile şi intenţiile către Sfânta Fecioară Maria. Un moment special l-a constituit rugăciunea de seară cântată - Vesperele - de călugării benedictini.
A treia zi, sâmbătă, după participarea la Sfânta Liturghie, celebrată în una din capelele mănăstirii, ne-am îndreptat spre sanctuarul marian Torreciudad, construit din iniţiativa fondatorului Opus Dei, Sfântul Josemaría Escrivá de Balaguer. Situat într-un cadru spectaculos, cu vedere la râul Cinca, sanctuarul ne-a impresionat prin formele sale clar definite şi prin altarul din alabastru sculptat care reprezintă diverse scene din viaţa Fecioarei Maria. După un drum presărat cu peisaje fascinante oferite de munţii Pirinei, în care rugăciunile şi cântările din autocar ne-au alinat nerăbdarea şi ne-au sporit entuziasmul, am ajuns la destinaţia principală a pelerinajului, Lourdes. Aici s-au alăturat grupului nostru părintele Mihai Percă, capelan la sanctuar, părintele Iosif Dorcu şi părintele diacon Laurenţiu Diac, care, de altfel, ne-au călăuzit şi însoţit şi în următoarele zile.
Cele trei zile pline la Lourdes au trecut ca un vis frumos din care nu am fi vrut să ne trezim. Am avut parte de o experienţă spirituală unică şi intensă, în care rugăciunea personală şi comunitară, momentele de reculegere şi cântările ne-au apropiat de Sfânta Fecioară şi ne-au ajutat să conştientizăm că suntem persoane iubite de Dumnezeu. Programul de la Lourdes a constat în participarea zilnică la Sfintele Liturghii din Bazilica "Sfântul Pius al X-lea", de la Grota Massabielle, respectiv în Cripta Sanctuarului. Înălţătoare au fost procesiunile cu Preasfântul Sacrament din fiecare zi de la ora 17.00, precum şi rugăciunea Sfântului Rozariu de la ora 21.00 în care am purtat lumânări aprinse în mâini. Să auzi rugăciunea Bucură-te, Marie şi cântecul Fecioara la munte în limba română a constituit pentru noi un moment de mărturie a credinţei noastre.
Părintele Mihai Percă ne-a introdus în atmosfera locului prin meditaţii, prin parcurgerea Căii harului şi a Ritualului apei. Fiecare pelerin a făcut gesturile pe care Sfânta Fecioară le-a cerut Bernadetei în apariţie: să bea şi să se spele pe faţă. Unii mai curajoşi au intrat şi în apa de la piscină. Împreună cu părintele Iosif Dorcu am păşit Pe urmele Bernadetei, pe Calea Crucii şi în istoria locului. Astfel, am descoperit frumuseţea locului şi încărcătura spirituală a fiecărui loc.
Miercuri, grupul nostru de pelerini a părăsit Lourdes-ul cu mâhnire, dar şi cu mulţumire pentru harurile primite. După un popas la Zaragoza, unde, însoţiţi de părintele Cristian Ciobancă, am vizitat Sanctuarul "Madonna del Pilar" şi am participat la Sfânta Liturghie în una din capele, ne-am îndreptat spre Barcelona.
Joi dimineaţă, grupul nostru de pelerini a avut bucuria de a lua parte la Sfânta Liturghie Internaţională în Cripta Catedralei "Sagrada Familia", după care am admirat frumuseţea copleşitoare a catedralei, cu arhitectura sa aparte gândită de Antoni Gaudi.
Cu regret ne-am luat rămas bun de la părintele Ioan Blaj şi ne-am îndreptat spre aeroport. În noi sălăşluiau două sentimente: pe de o parte, trişti deoarece pelerinajul a ajuns la final, dar, pe altă parte, înflăcăraţi de credinţă, speranţă, dragoste. Cu recunoştinţă pentru harurile pe care le-am primit şi cu dorinţa de a reveni în locurile vizitate, îi încurajăm pe toţi cei care citesc aceste rânduri să nu ezite, dacă au posibilitatea, să participe la un astfel de pelerinaj.
Pe drumul de întoarcere, câţiva pelerini au dorit să împărtăşească din experienţa trăită de ei în aceste zile. Redăm mai jos doar câteva mărturii:
"Sunt tânăra Ilaria, sau cum mi se zice mai nou, «Stegăriţa» şi vreau să spun si eu câteva cuvinte despre acest pelerinaj.
Am pornit din Iaşi spre Barcelona plină de emoţie, fără să ştiu exact cum va fi această experienţă şi cât de tare mă va marca, mai ales că înainte nu mă ştiam cu nimeni.
La Tibidabo, sus deasupra oraşului, cu priveliştea aceea impresionantă, am simţit o linişte specială şi pentru câteva momente m-am desprins de tot şi m-am apropiat mai mult de cer şi de mine însămi.
La Montserrat, între munţii aceia spectaculoşi, întâlnirea cu Sfânta Fecioară a fost cu adevărat emoţionantă, un moment de reculegere în care fiecare dintre noi a putut să se roage şi să simtă o pace profundă.
La Torreciudad, locul m-a surprins prin simplitatea şi frumuseţea lui, oferindu-mi un timp de linişte, reflecţie şi apropiere sinceră de Dumnezeu.
Mi-au plăcut toate aceste locuri, dar parcă Lourdes-ul a avut ceva aparte. Aici am trăit cele mai profunde emoţii din tot pelerinajul: liniştea de la grotă, în care fiecare îşi spunea în gând propriile rugăciuni; drumul Crucii care te făcea să simţi totul mai apropiat de Dumnezeu; şi mai ales procesiunile de seară cu lumânări, unde mii de oameni mergeau împreună, rugându-se, uniţi de aceeaşi credinţă. A fost genul acela de experienţă care nu se explică uşor, dar care te schimbă pe interior şi rămâne cu tine mult timp după ce pleci.
Grupul a fost cu adevărat minunat, iar datorită doamnelor şi domnilor atât de calzi, prietenoşi şi înţelegători, m-am simţit în siguranţă, apreciată şi ca acasă.
Doresc să adresez sincere şi alese mulţumiri preoţilor din aceste zile pentru toată dăruirea şi implicarea de care au dat dovadă. Vă sunt profund recunoscătoare pentru explicaţiile frumoase şi pline de înţeles, pentru răbdarea şi grija faţă de fiecare dintre noi, dar mai ales pentru energia pozitivă şi starea de linişte şi bucurie pe care aţi reuşit să le transmiteţi întregului grup. Datorită dumneavoastră, fiecare zi a fost mai luminoasă, iar momentele petrecute împreună vor rămâne amintiri de suflet, preţioase şi de neuitat.
Mă bucur din suflet că v-am cunoscut pe fiecare în parte, că am avut ocazia să vorbesc cu toţi şi să împărtăşim momente atât de frumoase. Sper ca legătura creată aici să nu se oprească odată cu acest pelerinaj, ci să rămână vie şi pe viitor.
Steagul pe care l-am purtat în aceste zile nu a reprezentat doar un simbol al grupului, ci fiecare poveste, fiecare rugăciune spusă în gând, fiecare îmbrăţişare, fiecare zâmbet împărtăşit. Şi poate că asta e cel mai frumos lucru: că din oameni diferiţi am devenit pentru câteva zile o singură inimă.
Nu am dus acasă doar amintiri sau fotografii, dar liniştea de la grotă, lumina procesiunilor, şi sentimentul că, indiferent unde sunt, pot regăsi drumul spre ceva mai înălţător.
Iar steagul… nu rămâne doar un simbol al acestor zile. Devine o promisiune: că ceea ce am trăit aici nu se termină, ci începe să rodească în viaţa noastră de zi cu zi. Vă mulţumesc!" (Ilaria)
"Cu inima plină de recunoştinţă, doresc să mulţumesc din suflet şi eu tuturor celor care s-au implicat în organizarea acestui pelerinaj. Pentru mine, a fost o experienţă unică şi profundă, pe care o voi purta mereu în suflet.
De mult timp visam să ajung la Lourdes, iar în momentul în care am aflat despre acest pelerinaj, am simţit că trebuie să particip şi eu şi nu regret nicio clipă această alegere.
Tot ceea ce am trăit m-a atins profund. Fiecare loc, fiecare moment, fiecare rugăciune a avut o însemnătate aparte. Chiar şi acum, o parte din sufletul meu a rămas acolo, în liniştea şi harul acelor locuri sfinte.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru toate darurile primite în acest pelerinaj, pentru pacea sufletească, pentru lecţiile învăţate şi pentru toate persoanele minunate pe care le-am cunoscut.
Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi, să ne călăuzească paşii şi să ne ţină aproape de el, pretutindeni şi întotdeauna!" (Marina)
"Am trăit cu adevărat zile de pace şi har, momente de comuniune şi rugăciune alături de toţi pelerinii (preoţi, surori, laici) cărora vă spun un mare mulţumesc! Profund impresionată am fost de numărul mare de pelerini, fiecare cu problemele lui, dar şi de acei voluntari (tineri sau mai puţin tineri) care i-au purtat în procesiunea de seară pentru a aprinde flacăra speranţei în sufletul lor. Prin mijlocirea Neprihănitei să fim ocrotiţi în drumul nostru spiritual pentru a creşte în credinţă, speranţă şi dragoste!" (Camelia)
"Uneori cele mai surprinzătoare lucruri vin după un DA dat ca răspuns la o întrebare adresată de o persoană care te poartă în gând. Mulţumesc, Delia! Şi da, a fost o călătorie plină de folos aşa cum mi-ai spus. Şi mai mult decât o călătorie, a fost o experienţă de comuniune pentru care un mare mulţumesc nu pot cuprinde recunoştinţa pentru cele trăite şi văzute. Oriunde te-ai afla pe calea ta spirituală, cu certitudine Lourdes-ul te va atinge. Pentru mine, rugăciunea colectivă a căpătat o altă profunzime: mai din adâncul inimii şi mai vie!
Mă simt mângâiată de faptul că, în timp ce noi suntem deja acasă, la Lourdes o mulţime de oameni continuă zilnic să se roage. Acest fapt îmi da un sentiment de linişte şi credinţă întărită! Tăcerea dintre rugăciunile de la celebrarea Euharistiei m-au uimit (cum de nicio respiraţie nu se aude, deşi mii de oameni, printre care şi copii mici şi mulţi bolnavi, sunt prezenţi?!). Mi-am dat seama că doar prezenţa lui Dumnezeu în inimi poate face asta. Am fost surprinsă de întâlnirea cu preoţii care ne-au însoţit şi au împărtăşit cu dăruire informaţii, ne-au condus spre reflecţii şi sensuri care pe mine m-au făcut să privesc dincolo de frumuseţea locurilor şi să înţeleg mesajul lor spiritual.
Un gând de preţuire am pentru toţi cei care au organizat impecabil acest pelerinaj şi întregului grup. Datorita atenţiei discrete şi constante m-am simţit cu adevărat parte din grup.
Un simplu «da» m-a adus la Lourdes, iar Sfânta Fecioară mi-a dăruit mai mult decât am ştiut să cer." (Carmen)
"Mă bucur nespus de mult că am avut acest privilegiu de a mă uni în rugăciune cu pelerini din întreaga lume la Lourdes, un sanctuar dedicat Maicii Domnului, Tămăduitoarea bolnavilor.
În aceste zile încărcate de rugăciuni smerite şi pline de evlavie am simţit o imensă bucurie interioară, pace şi linişte sufletească. A fost visul împlinit al unui mic copil care s-a rugat Sfântul Rozariu la Armata Albă. Parcă natura întreagă, vuietul răului Gave tresălta la rugăciunea Bucură-te, Marie.
Am fost profund impresionat de procesiunea de seară cu lumânări aprinse, când ne-am rugat în toate limbile în deplină linişte Sfântul Rozariu şi cântam Ave, Ave, Ave Maria!
Asemenea Sfintei Bernadeta, am învăţat să îmi încredinţez viaţa Inimii sale Neprihănite şi să fiu o rază de speranţă pentru semenii mei şi discipol misionar la cei care încă nu-l cunosc pe Dumnezeu.
Mulţumesc Maicii Preacurate pentru aceste zile şi tuturor celor din grup. Îi voi purta în rugăciunile mele. Mii de mulţumiri tuturor!" (Ana-Maria)
"Am pornit în acest pelerinaj cu inima deschisă, plină de curiozitate şi cu dorinţa de a cunoaşte oameni şi locuri noi. Nu ştiam exact ce voi simţi sau ce voi descoperi, dar această călătorie m-a făcut să văd multe lucruri diferit.
La Tibidabo, privind Barcelona de sus şi intrând în biserica dedicată Inimii lui Isus, am simţit o linişte aparte. A fost unul dintre acele momente în care uiţi pentru puţin de griji şi pur şi simplu te bucuri de ceea ce trăieşti.
La Torreciudad am descoperit cât de mult poate însemna liniştea. În mijlocul munţilor şi departe de agitaţie, am avut timp să mă gândesc mai mult la mine, la viaţă şi la lucrurile care contează cu adevărat. Atmosfera locului îţi dă o stare de pace şi speranţă.
Montserrat m-a impresionat enorm prin frumuseţea naturii şi prin energia locului. Munţii, liniştea şi oamenii veniţi acolo pentru rugăciune creează o atmosferă specială. În faţa Madonei Negre am avut un moment sincer de recunoştinţă şi reflecţie.
Dar Lourdes a fost locul care m-a atins cel mai mult. Cele patru zile petrecute acolo au fost emoţionante şi diferite de tot ce am trăit până acum. Procesiunile cu lumânări, rugăciunile şi oamenii veniţi din toate colţurile lumii m-au făcut să înţeleg câtă speranţă şi putere poate găsi omul în credinţă şi în comunitate. Chiar dacă nu pot explica exact în cuvinte, Lourdes-ul mi-a lăsat o pace interioară pe care rar am simţit-o.
După Lourdes am ajuns la Zaragoza, la Madona del Pilar, un loc plin de istorie şi emoţie. Acolo am simţit din nou acea stare de linişte şi recunoştinţă care m-a însoţit pe tot parcursul pelerinajului. Basilica este impresionantă, iar atmosfera te face să te opreşti puţin şi să trăieşti momentul cu sufletul deschis.
Încheierea pelerinajului la Sagrada Familia a fost perfectă. Lumina din interiorul catedralei, vitraliile şi arhitectura impresionantă te fac să rămâi fără cuvinte. Acolo am realizat cât de important este să construim frumos în viaţa noastră, pas cu pas, cu răbdare şi suflet.
M-am întors din acest pelerinaj cu multe amintiri frumoase, cu mai multă linişte şi cu recunoştinţă pentru tot ce am trăit. A fost mai mult decât o călătorie - a fost o experienţă care m-a făcut să mă opresc puţin din agitaţia zilnică şi să mă bucur mai mult de oameni, de locuri şi de momentele simple.
Vreau să mulţumesc firmei de turism pentru organizarea foarte bună a acestui pelerinaj şi pentru condiţiile excelente de cazare pe tot parcursul călătoriei. Am fost impresionată de entuziasmul şi cunoştinţele vaste ale părintelui Nicu Blaj, de credinţa şi dedicarea părintelui Mihai Percă, dar şi de iubirea sinceră pentru Lourdes pe care ne-a transmis-o părintele Iosif Dorcu.
Le mulţumesc din suflet şi celorlalţi 47 de pelerini alături de care am trăit această experienţă. Fiecare, prin felul său de a fi, prin bunătate, răbdare, emoţie şi trăire, a contribuit la frumuseţea acestei călătorii. Au fost momente simple - o vorbă bună, o rugăciune spusă împreună, un zâmbet, o încurajare sau bucuria împărtăşită în fiecare loc vizitat - care au făcut ca acest pelerinaj să fie cu adevărat special. Am simţit că nu am fost doar un grup de oameni aflaţi într-o excursie, ci o comunitate unită de aceeaşi dorinţa de a trăi ceva autentic şi profund. Datorită lor, am simţit mai intens fiecare loc şi fiecare moment al acestei călătorii." (Mariana)
"Ce înseamnă Lourdes pentru mine?
- Iartă-te;
- acceptă-ţi slăbiciunile, imperfecţiunile şi crucea: nu poţi să le faci pe toate;
- nu eşti singur în lupta ta (boală, păcat, viaţă);
- fă lucrurile din iubire şi nu vei simţi durere;
- singurul care te iubeşte necondiţionat este Dumnezeu;
- încearcă să devii cea mai bună versiune a ta, spirituală şi umană, iar ghidul tău este Sfântă Fecioară;
- învaţă să îi porţi în rugăciune pe cei mai neajutoraţi;
- să iubeşti şi mai mult toată creaţia;
- să ai curaj să te ridici şi să trăieşti?;
- fă-ţi timp pentru suflet şi viaţă;
- Dumnezeu te acceptă şi imperfect, iar dacă el poate, pot şi eu să-i accept pe cei «imperfecţi» = diferiţi de mine, de reperele mele, de prejudecăţile mele;
- prin Sfânta Fecioară Maria la Isus şi apoi la Tatăl". (Gabriela)
Am aşteptat cu multă emoţie şi cu multe aşteptări pelerinajul acesta. Totul a fost peste aşteptări. Trăirile de la Manserrat m-au emoţionat până la lacrimi. La Lourdes, celebrările Sfintelor Liturghii, procesiunea cu Sfântul Sacrament, binecuvântarea bolnavilor, procesiunea de seară cu lumânări, rugăciunile şi cântările aferente m-au apropiat mai mult de Sfânta Fecioară Maria şi am înţeles că ea m-a ajutat ca să ajung în acest loc drag ei. Totul a făcut bine sufletului meu şi sper că şi celor care mi-au cerut să-i port în rugăciune. Mulţumesc Sfintei Fecioare Maria pentru tot. (Ana)
Sfântă Fecioară de la Lourdes, roagă-te pentru noi!
Sfântă Bernadeta, roagă-te pentru noi!
Simona Hodea
* * *
Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 23-30 aprilie: Pelerinaj la Lourdes - locul în care credinţa aduce vindecare
