Călătoria apostolică
a Sanctităţii Sale Leon al XIV-lea
în Spania
(6-12 iunie 20265)
Sfânta Liturghie
Bazilica "Sagrada Familia" (Barcelona), miercuri, 10 iunie 2026
"Doamne, Domnul nostru, cât de minunat este numele tău în tot pământul!" (Ps 8,2.10).
|
| © Vatican Media |
Astăzi, de fapt, Bazilica "Sfânta Familie" ne primeşte, deschizându-şi uşile ca nişte braţe deschise pentru a invita pe fiecare la acest altar, pentru a asculta cuvântul lui Dumnezeu, care ne face o familie iubită de Domnul, hrănită de însăşi viaţa sa în Euharistie. Astfel, Barcelona, la ciutat comtal [reşedinţa comitatului], şi întreaga Catalonia se adună în acest templu, semn de unitate şi armonie, şi îşi ridică ochii pentru a întâlni faţa lui Dumnezeu Tatăl, radiantă în Fiul său întrupat, Isus Cristos.
În timp ce îi mulţumim Domnului pentru iubirea sa faţă de noi, îl lăudăm pentru ceea ce face în viaţa noastră. Îi mulţumim în mod special pentru această bazilică extraordinară, pe care Papa Benedict al XVI-lea a dedicat-o în 2010, amintind că este un semn vizibil al Dumnezeului nevăzut, pentru a cărui glorie se ridică turnurile sale (cf. Omilia pentru dedicare, 7 noiembrie 2010). În continuitate cu rugăciunea predecesorului meu, voi binecuvânta în curând cel mai înalt turn, cel al lui Isus Cristos.
Această biserică este o singură clădire, compusă din multe pietre. O casă care creşte constant de-a lungul anilor, după un plan identic. Suntem cu toţii pietre vii ale acestei opere, care îl are pe Cristos ca temelie şi culme, ca început şi sfârşit. Mult mai mult decât un monument, Bazilica "Sfânta Familie" este şi astăzi un şantier, amintindu-ne că viaţa creştină este întotdeauna u drum, pentru că este un proiect pe care Dumnezeu îl duce la bun sfârşit.
Nu locuim într-o operă neterminată, ci într-un templu încă în construcţie. Imperfecţiunea sa nu este un defect, pentru că atestă o dorinţă; nu semnifică o lipsă, ci exprimă o promisiune, pe care dorim să o onorăm cu consecvenţă. Recunoştinţa noastră devine atunci o angajare, pe măsură ce cooperăm la planul lui Dumnezeu, adică la construcţia la care el însuşi ne cheamă. Fiind templul Duhului Sfânt (cf. 1Cor 6,16.19), această lucrare coincide cu viaţa noastră, pe care Dumnezeu o vede ca o capodoperă de creat împreună.
În acest sens, să preţuim cuvintele pe care Domnul le-a adresat regelui David: "Îmi vei zidi tu o casă ca să locuiesc în ea?" (2Sam 7,5). Dimpotrivă, "Domnul îţi spune că îţi va zidi o casă" (v. 11). Prin acest anunţ, Scriptura ne învaţă că nu noi suntem cei care îi dăm lui Dumnezeu un loc, ca şi cum el ar fi un element într-o serie sau o parte a unui întreg mai mare decât el. Mai degrabă, Dumnezeu este cel care ne dă un loc, iar locul pe care ni-l dă este inima sa: locul Fiului, pentru noi care eram străini; locul Preaiubitului, pentru noi care suntem păcătoşi.
Această voinţă a sa se împlineşte prin Isus: putem înţelege atunci sensul a ceea ce am auzit în Evanghelie, când Domnul le spune fariseilor: "Dacă nu credeţi că eu sunt, veţi muri în păcatele voastre" (In 8,24). Sunt cuvinte puternice, care nu sunt deloc ameninţări sau şantaj. Sunt o invitaţie la mântuire, adică o chemare la eliberare de la Cristos, care doreşte binele nostru definitiv, veşnic. În faţa ameninţării răului, Domnul este mereu cu noi, mereu pentru noi. "Eu sunt": acesta este Numele preasfânt pe care Dumnezeu l-a dat lui Moise din rugul aprins, dezvăluind propria sa fidelitate indestructibilă. Devenind om, el devine pentru noi Emanuel, izvor de har şi iertare, de mântuire şi viaţă nouă. Dragi prieteni, nu putem crede în Isus şi să purtăm război. Nu putem crede în Isus şi să ucidem pe cei nevinovaţi. Nu putem crede în Isus şi să-i abandonăm pe cei care suferă, pe cei care plâng, pe cei care fug de mizerie.
În această seară, aşadar, ne amintim că crucea lui Cristos, aşezată în vârful acestei bazilici, este crucea celor din urmă care devin primii, a păcătoşilor care devin sfinţi, a morţilor care vor învia. Toate cele trei faţade ale "Sfânta Familie" atestă acest lucru: Primul devine ultimul pentru noi în Naşterea Domnului; cu jertfa sa ne mântuieşte prin Pătimire; moartea sa ne dăruieşte viaţa veşnică, făcându-ne părtaşi la gloria divină. Admirând turnul lui Isus Cristos, ne ridicăm privirea spre el, spre el, care singur ne revelează adevărul lui Dumnezeu şi adevărul despre noi înşine. Privind spre Cristos, putem vedea lumea cu ochi reînnoiţi: turnul crucii devine atunci un steag al carităţii, pentru că Dumnezeu ne iubeşte astfel, transformând un instrument al morţii într-un semn al speranţei. În crucea lui Isus, credinţa noastră atinge apogeul, aşa cum mărturiseşte inscripţia de la baza turlei: "Tu solus Sanctus, Tu solus Dominus, tu solus Altissimus". Această cruce străluceşte ziua, reflectând lumina soarelui, şi străluceşte noaptea, luminând oraşul ca un far deschis spre Mediterană
Da, lumina lui Cristos străluceşte în întuneric, chiar dacă întunericul nu a primit-o (cf. In 1,5.11). Această respingere, însă, nu diminuează iubirea lui Dumnezeu: "Când veţi înălţa pe Fiul Omului", spune Domnul, "atunci veţi cunoaşte că eu sunt acela şi că nu fac nimic de la mine însumi, ci vorbesc aşa cum m-a învăţat Tatăl" (In 8,28). Trebuie să trecem prin pătimirea Celui Răstignit pentru a fi luminaţi de slava Celui Înviat: într-adevăr, Tatăl ne-a învăţat dintotdeauna să dăm viaţă, iar Fiul, care o primeşte de la el, o dăruieşte tuturor cu puterea Duhului Sfânt. De aceea, crucea este semnul luminos al iubirii sale.
Credinţa dă formă pietrelor şi sens clădirii pe care o locuim împreună. În rugăciunea noastră, aşadar, descoperim legătura originară a tuturor lucrurilor cu Dumnezeu, Creatorul cerului şi al pământului: el este artistul care şi-a imprimat splendoarea asupra cosmosului. Creat după chipul său, omul corespunde operei lui Dumnezeu cu propria sa ingeniozitate: astfel, artistul face din talent o laudă şi din creativitate o mărturie a Creatorului însuşi. Ca arhitect înflăcărat în credinţă, venerabilul Antoni Gaudí a conceput aceste spaţii, dorind să relateze misterele vieţii Domnului: în acest fel ne-a propus un pelerinaj spiritual, care să conducă la o întâlnire cu Cristos născut, mort şi înviat pentru noi. Împreună cu Gaudí, comemorând centenarul morţii sale, ne amintim şi le mulţumim în această seară tuturor promotorilor şi binefăcătorilor, artiştilor şi meşterilor care au colaborat pentru a construi o capodoperă arhitecturală care este şi o cateheză elocventă făcută din piatră, culoare şi lumină. În înţelepciunea sa, Biserica reînnoieşte astfel Biblia pauperum a vechilor catedrale, care sunt ele însele mesaje bogate de evanghelizare. În acest templu al imaginilor, devine şi mai evident cum arta şi frumuseţea sunt canale eminente de evanghelizare.
Iubiţi fraţi şi surori, fie ca frumuseţea acestui templu să ne inspire să învăţăm tot mai mult de la Învăţătorul şi Domnul nostru arta de a trăi conform evangheliei sale. În timp ce ne ridicăm privirea spre el, Cel Răstignit şi Înviat, să ne angajăm să înălţăm feţele celor adormiţi în ţărână (cf. 1Sam 2,8). Şi astfel să demonstrăm că Sfânta Familie este cea mai înaltă biserică din lume, nu pentru a excela în clasamente lumeşti, ci pentru a călăuzi paşii poporului pelerin al lui Dumnezeu în acest pământ al Cataloniei, cu crucea luminând calea, ca o lampă aprinsă în aşteptarea întoarcerii Mirelui.
Dumnezeu să fie binecuvântat în veci!
LEO PP. XIV
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
* * *
Din arhiva ercis.ro:
Papa în Spania: Sfânta Liturghie (Portul din Santa Cruz de Tenerife, vineri, 12 iunie 2026)
Papa Leon al XIV-lea: Mesaj adresat preoţilor cu ocazia Zilei de Sfinţire a Preoţilor
Binecuvântarea lui Leon al XIV-lea pentru inaugurarea Turnului lui Isus Cristos în "Sagrada Família"
Gran Canaria, "insula care există" şi care îl primeşte pe Papa Leon
Papa în Spania: Sfânta Liturghie (Bazilica "Sagrada Familia", Barcelona, miercuri, 10 iunie 2026)
Paul al VI-lea, abaţia Montserrat şi prietenia cu părintele Gabriel Brasó
Cardinalul Cobo: La Madrid călătorie dincolo de aşteptări, papa autoritate morală pentru toţi
Papa în Spania: Întâlnire cu voluntarii (Pavilionul 3 de la IFEMA, Madrid, marţi, 9 iunie 2026)
Augustinienii îl întâlnesc pe "fratele" Leon: este bucuros să fie în Spania
Papa în Spania: Sfânta Liturghie ("Plaza de Cibeles", Madrid, duminică, 7 iunie 2026)
Papa în Spania: Veghe de rugăciune cu tinerii ("Plaza de Lima", Madrid, sâmbătă, 6 iunie 2026)
Cardinalul Parolin: Papa în Spania pentru a relansa comuniunea şi întâlnirea
Papa în Spania: Întâlnire cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic (Palatul Regal, Madrid, sâmbătă, 6 iunie)
Cuvintele Sfântului Părinte adresate jurnaliştilor în zborul Roma-Madrid (6 iunie 2026)
Evanghelizare şi apropiere de migranţi: o călătorie în inima provocărilor Europei
Călătoria apostolică a Sanctităţii Sale Leon al XIV-lea în Spania (6-12 iunie 2026) - Statistici
"¡Te esperamos!". Madrid, oraşul sărbătorii veşnice îl aşteaptă pe Papa Leon
Au fost publicate logoul şi motoul călătoriei papei în Spania
Africa, Spania şi Principatul Monaco: după Jubileu, papa reia călătoriile
