de Salvatore Cernuzio
Preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, a deschis dimineaţa de întâlniri ale Papei Francisc terminată cu audienţa acordată preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, şi soţiei sale, Jill, la ora 12.00. Preşedintele sud-coreean catolic, la Roma pentru G20, a ajuns pe la 10.15 în Vatican. Cortegiul maşinilor prezidenţiale a traversat Piaţa "Sfântul Petru" pentru a ajunge la Curtea "Sfântul Damasus", unde Moon - coborât din maşină împreună cu soţia, în haină neagră cu un văl pentru a-i acoperi capul - a fost primit de Monseniorul Leonardo Sapienza, regent al Prefecturii Casei Pontificale.
Şeful de stat a fost însoţit după aceea a fost însoţit în Sala del Tronetto, unde a avut loc primul salut cu Papa Francisc. Cei doi au mers după aceea în Biblioteca Apostolică pentru colocviul privat, început la 10.25 şi încheiat la 10.50. Colocviile au fost "cordiale", aşa cum prezintă o notă difuzată de Sala de Presă vaticană, informând că "a fost exprimată satisfacţia pentru relaţiile bilaterale bune şi pentru contribuţia pozitivă pe care Biserica Catolică o oferă societăţii, relevând o asiduitate deosebită în promovarea dialogului şi a reconcilierii între coreeni". În această privinţă, subliniază comunicatul, a fost împărtăşită "speranţa că angajarea comună şi buna voinţă să favorizeze pacea şi dezvoltarea în peninsula coreeană, susţinute de solidaritate şi de fraternitate".
După ce s-a terminat dialogul, s-a desfăşurat salutul adresat delegaţiei, compusă din cincisprezece membri. După aceea Moon l-a întâlnit pe secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, şi pe subsecretarul pentru raporturile cu statele, Monseniorul Paul Richard Gallagher.
În momentul schimbului de daruri, Papa Francisc înmânat preşedintelui o medalie de bronz care reprezintă proiectul originar al lui Bernini pentru Piaţa "Sfântul Petru", precum şi un exemplar al Mesajului pentru Ziua Mondială a Păcii 2021, Documentul despre Fraternitatea Umană semnat la Abu Dhabi, cartea editată de LEV despre Statio Orbis din 27 martie 2020. Preşedintele la rândul său a oferit o cruce realizată din sârmă ghimpată care provine din zona demilitarizată la graniţa cu Coreea de Nord. Un "simbol de pace", afirmă descrierea, unde se citeşte că au fost realizate 136 de cruci egale, "ţinând cont că sunt 68 de ani de diviziune teritorială de fiecare parte".
Preşedintele Moon a fost deja primit în audienţă de Papa Francisc la 18 octombrie 2018. Atunci întâlnirea a durat aproape o oră, numai 35 de minute colocviul privat centrat pe contribuţia pozitivă a Bisericii din Coreea în domeniul social, educativ şi sanitar, pe aprecierea pentru angajarea "în favorizarea oricărei iniţiative utile care să permită depăşirea tensiunilor care mai există în peninsula coreeană, pentru a deschide o nouă perioadă de pace şi de dezvoltare".
Climatul general, în urmă cu patru ani, a fost cordial şi destins, aşa cum prezenta Sala de Presă vaticană, şi Moon s-a prezentat la papa "ca şef de stat coreean" dar mai ales drept "catolic": "Numele meu de botez este Timotei şi este o onoare să vă întâlnesc", a spus el. În timp ce, luându-şi rămas bun de la pontif, a adăugat: "Dumneavoastră nu sunteţi numai conducătorul Bisericii catolice, ci un învăţător pentru omenire". Imediat după aceea şeful de stat l-a întâlnit pe cardinalul secretar de stat, Pietro Parolin, care cu o zi înainte celebrase o Liturghie pentru pace în Coreea în Bazilica "Sfântul Petru".
Cu acea ocazie, în afară de unele daruri (între care o sculptură cu faţa lui Isus), preşedintele i-a înmânat pontifului o invitaţie verbală a liderului nord-coreean Kim Jong-un pentru ca pontiful să viziteze Pyongyang. Agenţia de presă coreeană YonHap News prezenta atunci că papa a exprimat disponibilitatea sa de a vizita Coreea de Nord. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui sud-coreean confirma ştirea precum şi secretarul de stat, Pietro Parolin, întâlnindu-i în acea zi pe jurnalişti la un eveniment, explica faptul că din partea papei "a fost exprimată o disponibilitate de a merge, însă o călătorie de acest gen are nevoie de o analizare serioasă şi de o pregătire serioasă". O eventuală vizită a pontifului în nordul peninsulei asiatice (Papa Francisc fusese deja la Seul în august 2014), sublinia Parolin, ar fi o "contribuţie fundamentală" pentru a susţine "procesul de pacificare şi de denuclearizare". În orice caz, clarifica secretarul de stat, trebuia "aşteptat ca să se formalizeze această invitaţie": "Odată ce se va începe să se gândească serios la posibilitatea acestei călătorii, va trebui să se gândească chiar dacă vor trebui să fie cerute unele condiţii pentru a o putea realiza".
Problema unei călătorii ipotetice a pontifului în Coreea a reieşit din nou în zilele trecute, după ce purtătorul de cuvânt al Ministerului Unificării, Lee Jong-joo, a declarat într-o conferinţă de presă că o eventuală vizită a papei la Pyongyang "dacă se va concretiza, va contribui în mod însemnat la construirea păcii în peninsula coreeană". Pentru acest motiv, adăuga purtătorul de cuvânt, "am menţinut o poziţie aptă să furnizeze sprijin pentru a realiza vizita dacă discuţiile corelate vor face progrese".
(După Vatican News, 29 octombrie 2021)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
