Ca s-o cunoşti îţi trebuie o viaţă! Sufletul ei e ca un ocean de mistere..., o vezi zâmbind în multe feluri şi niciodată nu ştii ce ascunde un surâs de-al ei.
Dacă ai impresia că o înţelegi, te înşeli, nici ea nu se înţelege.
Are o capacitate de dăruire nemăsurată, iar inima ei aşteaptă-ntotdeauna (să primească).
Poate fi dulce ca parfumul unei tufe de liliac înflorit, iar un cuvânt de-al ei are puterea de a face soarele să răsară într-un zâmbet.
Cu privirea ei vede nu doar ceea ce faci, nu-i scapă nici gândul tău şi nici ceea ce simţi.
Dacă vorbeşte mult, îşi ascunde nemulţumirea pentru că nu ştii să-i asculţi tăcerea, iar când plânge, se simte puternică...
Niciodată cineva nu este iubit aşa cum e iubită o mamă, şi cine poate înlocui iubirea unei mame?!
Doamne, îţi mulţumesc pentru că te-ngrijeşti de toate mamele din lume! De acelea care dau viaţă şi de cele care ucid..., de mamele care ştiu să iubească şi de acelea care nu pot iubi.
Copii, nu uitaţi de mamele voastre! Să ţineţi minte că ceea ce sunteţi o datoraţi în mare parte mamei. Ea v-a învăţat să zâmbiţi şi să ţineţi mâinile împreunate..., dacă nu i-aţi mulţumit până acum, nu ezitaţi, un surâs de-al vostru o întinereşte cu un veac!
Clara M.
