Parohia romano-catolică "Sfinţii Petru şi Paul" din Oneşti a organizat duminică, 8 martie 2009, un moment artistic dedicat tuturor femeilor, dar în special mamelor. Spectacolul a fost pregătit de copiii şi tinerii din Acţiunea Catolică, coordonaţi de pr. Cristian Burcă, vicar parohial.
În deschiderea programului, tinerii din au prezentat o scenetă cu caracter social în care s-au pus în evidenţă dificultăţile prin care o mamă trece pentru a-şi menţine familia unită în iubire şi credinţă.
Spre deosebire de zilele noastre, personajul principal "mama" reuşeşte să reîntregească familia trezind în inimile tatălui şi copiilor dragostea şi devotamentul pentru fiinţa care a pierdut atâtea nopţi dedicate creşterii copiilor, pentru fiinţa care a făcut atâtea şi atâtea sacrificii ca toţi membrii familiei să fie mulţumiţi, pentru fiinţa care şi-a făcut datoria de soţie şi mamă faţă de soţ şi copii.
După această scenetă cu final fericit ce a stârnit ropote de aplauze şi lacrimi în rândul enoriaşilor prezenţi, au urmat copiii care au cântat cântece dedicate mamei şi au recitat poezii, una mai frumoasă decât alta. Sigur, emoţiile părinţilor, în special ale mamelor, cu greu au putut fi stăpânite, căci bucuria şi durerea unei mame care îşi creşte copilul din sacrificii nici o altă făptură nu le poate trăi.
***
Rugăciune pentru mama
Îţi mulţumesc.
Îţi mulţumesc, mamă, că exişti.
Îţi mulţumesc, mamă, că mi-ai dat viaţă.
Îţi mulţumesc pentru nopţile pe care le-ai pierdut alături de mine,
Îţi mulţumesc, mamă, că ai suferit ca eu să cresc şi să devin om în toată firea.
Îţi mulţumesc, mamă, că m-ai învăţat să-l laud pe Dumnezeu.
Îţi mulţumesc, mamă, că te sacrifici mereu pentru mine ca să nu duc lipsă de nimic.
Îţi mulţumesc, mamă, pentru atâtea ierni şi atâtea primăveri ce le-ai dedicat familiei cu perseverenţă.
Îţi mulţumesc, mamă, pentru înţelepciunea ce mi-ai înfiripat-o în suflet,
Îţi mulţumesc, mamă, că m-ai învăţat să fac primii paşi în viaţă fără să mă abat de la calea cea dreaptă.
Îţi mulţumesc, mamă, că te rogi pentru mine cu atâta stăruinţă, ca eu să fiu bun.
Îţi mulţumesc, mamă, pentru că m-ai certat şi m-ai mustrat ca să nu cad pradă viciilor şi tentaţiilor desfrânate ale lumii.
Îţi mulţumesc, mamă, că în ciuda atâtor binefaceri ai primit din partea mea indiferenţă, răutate şi neascultare.
Îţi mulţumesc, mamă, că eşti plină de bunătate faţă de mine, deşi nu merit acest lucru.
Îţi mulţumesc, mamă, că pe chipul tău se oglindeşte mereu imaginea Preacuratei, deşi eu nu merit să te privesc.
Îţi mulţumesc, mamă, că pentru mine eşti o sfântă plină de virtuţi.
Îţi mulţumesc, mamă, că eşti precum luna ce luminează pământul deasupra disperării mele atunci când sunt îndurerat să ştiu că cineva veghează tot timpul.
Cât de mult îţi datorez, mamă, pentru sărutul care mi-a spus cine sunt! Cel mai mare cadou; o iubire de-o viaţă care se întinde râzând în ochii tăi...
O, mamă, dacă toate mamele ar fi asemenea ţie, pământul s-ar transforma într-o grădină de trandafiri.
Îţi mulţumesc, mamă, că deşi uneori eşti departe eu te simt aproape, iar atunci când eşti lângă mine simt nemărginirea. Dar ştii, acum mi-am dat seama cât de nepreţuită eşti şi acum mă rog la bunul Dumnezeu ca flacăra sufletului tău să nu se stingă prea curând, ci să mai ardă ca să lumineze şi pe alte mame care nu au descoperit încă ce înseamnă să fii mamă. Amin.
Adrian Butnariu
