Arhiepiscopul Moscovei despre consacrarea Rusiei şi Ucrainei Mariei
Arhiepiscopul Arhiepiscopiei "Maica Domnului" din Moscova salută decizia Papei Francisc de a consacra Rusia şi Ucraina Inimii Neprihănite a Mariei, afirmând că aceasta este o invitaţie la convertire şi la redescoperirea speranţei şi a păcii.
de Amedeo Lomonaco
Vineri, 25 martie, Papa Francisc va prezida Celebrarea Penitenţială din Bazilica "Sfântul Petru". În timpul ceremoniei, el va consacra Rusia şi Ucraina Inimii Imaculate a Mariei. Vorbind pentru Vatican News, arhiepiscopul Paolo Pezzi de la Arhiepiscopia "Maica Domnului" din Moscova, spune că acest act de consacrare este o invitaţie la a aprinde flacăra speranţei într-o perioadă de întuneric. Semnificaţia acestei consacrări, adaugă arhiepiscopul Pezzi, este "de a ne converti inimile la Cristos".
Papa a decis să pună totul în mâinile Mariei. Ce înseamnă această încredinţare către Fecioara Maria?
Este o perioadă întunecată. De ce este nevoie atunci când există întuneric? Avem nevoie de lumini, cel puţin de flăcări mici. Consacrarea este o invitaţie de a aprinde această flacără a speranţei care nu s-a stins niciodată în inimile noastre, care nu s-a stins niciodată. Acesta este, de asemenea, motivul pentru care papa se poate adresa în mod liber şi ferm întregii Biserici şi cere, în special, ca aceste flăcări ale speranţei să fie reaprinse în popoarele din Rusia şi Ucraina.
Cum a fost primită de catolicii din Rusia dorinţa papei de a consacra Ucraina şi Rusia Inimii Imaculate a Mariei?
A fost primită cu mare entuziasm. În Rusia, consacrarea la Inima Maicii Domnului este foarte simţită în rândul catolicilor. Cu câţiva ani în urmă, cu ocazia unui an marian, am reînnoit consacrarea diecezei noastre Inimii Imaculate a Mariei. Deci trebuie să spun că această invitaţie a fost cu adevărat primită ca un gest de susţinere a speranţei noastre şi, aş spune, de asemenea, ca un gest care a trezit - sau care urmăreşte să trezească - dorinţa noastră de a fi pacificatori eficienţi prin această consacrare.
Care este sensul şi semnificaţia acestui act pe care Papa Francisc îl va săvârşi la 25 martie la Roma, în timp ce cardinalul Krajewski va face acelaşi lucru la Fatima?
Cred că are o semnificaţie foarte simbolică şi un caracter exortativ. În primul rând, pare semnificativ în sine faptul că papa a ales să facă această consacrare atât la Roma, cât şi la Fatima. Ştim foarte bine că în cel de-al patrulea mesaj (al Maicii Domnului), cel din iulie 1917, Maria a vorbit în mod explicit despre convertirea Rusiei. Sensul acestei consacrări este tocmai acela de a ne converti inimile la Cristos, de a-l readuce pe Cristos în viaţa noastră. Cristos este Principele Păcii, cel care - aşa cum spune Sfântul Paul - a reunit popoarele divizate, le-a adunat în sine. Şi ştim că Inima Neprihănită a Mariei este exact modalitatea prin care Fecioara Maria participă la aceste suferinţe ale lui Cristos care continuă să doară acolo unde nu există pace, unde nu există prietenie între oameni. Într-un anumit sens, este ca şi cum ar fi dorinţa de a încredinţa aceste popoare la ceea ce este mai intim în Fecioară şi ca o oglindă a Treimii - am putea spune - în însăşi inima lui Dumnezeu. Este ca o invitaţie de a fi prinşi în acest magnet al iubirii care este crucea.
Care este apelul dumneavoastră către conducătorii Rusiei şi Ucrainei?
Apelul meu este cel lansat de Papa Francisc. Nu aş vrea să adaug nimic altceva decât ceea ce Ioan Paul al II-lea a spus întregii lumi şi în special conducătorilor ei: "Nu vă fie frică de Cristos". Parafrazând, am putea spune că totul este posibil cu Cristos, nimic nu este posibil fără Cristos. Aşadar, să nu ne fie frică, mai ales celor care au mai multe responsabilităţi. Să nu ne fie frică de Cristos, el nu ne judecă, ci doar ne invită să facem totul pentru ca el să fie în centrul relaţiilor dintre oameni.
Dumnezeu iartă întotdeauna, Isus este mereu gata să-i primească pe artizanii păcii...
Acest lucru nu trebuie să fie uitat niciodată. Papa Francisc a spus într-un interviu televizat recent că iertarea este un drept al fiecărui om. Cred că acest lucru nu numai că este adevărat, dar, poate că este şi ceea ce este cel mai şocant pentru noi; nu suntem atât de pregătiţi şi, de aceea, trebuie să ne convertim pentru ca iertarea să devină primul cuvânt. Cristos îi iubeşte poate mai mult decât pe toţi pe făcătorii de pace, pentru că făcătorul de pace este cel care trăieşte din această iertare: are nevoie de această iertare şi este dispus să o ofere fără limite oricărei alte persoane.
(După Vatican News, 18 martie 2022)
Traducere de Ovidiu Bişog
