|
| © Vatican Media |
de Michele Raviart
"Faceţi cea mai bună alegere posibilă", alegând "politicieni curajoşi, competenţi, motivaţi de valori şi care să urmărească într-adevăr binele comun." Aceasta este invitaţia pe care Comisia Conferinţelor Episcopale din Uniunea Europeană (COMECE) o adresează cetăţenilor din Uniunea Europeană, credincioşi sau necredincioşi, în vederea următoarelor alegeri pentru Parlamentul European prevăzute pentru luna iunie 2024. "Proiectul european al unei Europe unite în diversitate, puternice, democratice, libere, paşnice, prospere şi drepte este un proiect pe care-l împărtăşim şi de care ne simţim responsabili", scriu episcopii europeni într-o declaraţie publicată astăzi, subliniind importanţa de a vota pentru persoane şi partide care în mod clar să susţină UE şi care în mod raţional "vor vrea să propună valorile noastre şi ideea noastră despre Europa, cum sunt respectarea şi promovarea demnităţii fiecărei persoane umane, solidaritatea, egalitatea, familia şi sacralitatea vieţii, democraţia, libertatea, subsidiaritatea, salvgardarea «casei noastre comune»".
Noile provocările ale Europei
"Mulţi dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene erau catolici practicanţi care credeau puternic în demnitatea fiecărei fiinţe umane şi în importanţa comunităţii. Credem că pentru noi, europenii, acest proiect început în urmă cu peste 70 de ani trebuie să fie susţinut şi dus înainte", mai ales în aceste timpuri "dificile şi nesigure, cu o serie de crize în ultimii ani şi adevărate provocări de înfruntat în viitorul apropiat, cum sunt războaiele în Europa şi în ţările vecine, migraţiile şi azilul, schimbarea climatică, digitalizarea crescândă şi folosirea inteligenţei artificiale, noul rol al Europei în lume, lărgirea Uniunii Europene şi modificarea tratatelor."
Angajarea creştină de a contribui la binele comun
Pentru aceasta, "fiind creştini, trebuie să încercăm să discernem bine pentru cine şi pentru ce partid să votăm într-un moment aşa de important pentru viitorul Uniunii Europene", chiar dacă ştim că "nu este perfectă şi că multe din propunerile sale politice şi legislative nu sunt în linie cu valorile creştine şi cu aşteptările multora dintre cetăţenii săi", dar crezând "că suntem chemaţi să contribuim la ea şi s-o îmbunătăţim cu instrumentele pe care le oferă democraţia". În acest sens, "Conferinţele Episcopale din statele membre pot oferi orientări utile", îndeosebi adresându-se tinerilor "care vor vota pentru prima dată". Angajarea, reafirmă la mass-media vaticane Monseniorul Mariano Crociata, episcop de Latina şi preşedinte al COMECE, este să se angajeze în proiectul european, "care este viitorul nostru" şi să voteze responsabil.
Excelenţă, pentru ce este important a vota la următoarele alegeri?
Este important pentru Europa această întoarcere electorală, pentru că de această dată, ca şi alte dăţi în trecut, Europa se află la o trecere foarte delicată care repune mereu în discuţie identitatea, natura şi misiunea Uniunii Europene, nu numai pentru statele membre, ci şi pentru lume şi pentru un orizont geopolitic mai vast. Este vorba de a înţelege şi de a face să se înţeleagă că fără Europa unită nicio ţară nu va reuşi să se dezvolte în mod adecvat şi mai ales în niciun mod ţările europene nu vor reuşi să îndeplinească misiunea lor, vorbeşte despre asta papa în discursul său la Lisabona, care este aceea de a duce bogăţia culturală, ştiinţifică, tehnică pe care o reprezintă şi pe care o posedă la toţi cei care se pot folosi de ea. Fără Europa ar exista o sărăcire generală, în interior şi spre exterior.
O Europă care trebuie să înfrunte provocări, unele istorice, fie altele care sunt legate de contemporan. Să ne gândim la toată partea legată de noile tehnologii, dar şi la contextul geopolitic, aşa cum spuneaţi dumneavoastră...
Provocările sunt într-adevăr de mare greutate. Comisia a promovat în urmă cu câteva luni o iniţiativă care avertiza şi încerca să înceapă să conducă gestionarea inteligenţei artificiale şi aceasta este o provocare şi un orizont cu adevărat delicat. Celelalte două teme foarte importante, doar pentru a le cita pe principalele, sunt migraţiile, înainte de toate, şi apoi schimbarea climatică. Referitor la migraţii a existat un acord în decembrie şi o nouă definiţie a regulilor. Totuşi, acesta, pe care pe bună dreptate mulţi protagonişti din Uniunea Europeană îl laudă ca o ţintă şi un rezultat, încă nu rezolvă în mod adecvat problema migranţilor, deoarece a o descărca pe cei care sunt pe frontul, fie de uscat, fie de Marea Mediterană, şi a crede să se disloce sau a duce din nou persoanele în ţările de provenienţă nu este desigur o perspectivă care să dea migraţiilor o soluţie adecvată. Motiv pentru care şi aceasta este o provocare ce are nevoie să fie asumată şi mai mult şi mai bine, din păcate cu dramele care până astăzi continuă să se întâmple. Înţelegem că problema este într-adevăr complexă, însă trebuie să se facă mult mai mult, chiar şi în folosul ţărilor europene. Problema schimbării ecologice în sine vede o atenţie şi o serie de intervenţii într-adevăr semnificative, dar aici se pune problema echilibrului între măsurile care sunt necesare pentru a contracara efectele degradării ambientale şi ale schimbării climatice şi exigenţele de muncă ale atâtora, care riscă, cu intervenţii care încearcă să blocheze accelerarea schimbării climatice, să rămână în mare dificultate tocmai pentru că munca se reduce şi aşa mai departe. Trebuie găsit un echilibru. Aşadar, trei provocări, pentru a da nişte exemple, care sunt principalele între cele principale şi care spun că Europa mai are încă de lucrat mult. Asta confirmă că fără o Europă tot mai unită, mai legată, cu obiective împărtăşite, cu greu se va reuşi să se înfrunte aceste provocări şi să se meargă înainte în fiecare ţară şi în Europa în ansamblul său.
Cealaltă provocare este cea a promovării păcii cu războiul care ajunge la graniţele UE...
Asta ar trebui să mărească şi mai mult simţul necesităţii Europei. Este nevoie de Europa. Pentru două motive: pentru ceea ce ar putea să facă şi pentru ceea ce nu reuşeşte să facă. Pentru ceea ce nu reuşeşte să facă Uniunea Europeană, pentru că încă este prea divizată, nu este suficient de compactă, unită. Şi asta, în pofida potenţialităţilor sale enorme, o slăbeşte în exprimare, în reprezentare şi în a duce la destinaţie iniţiativele, propunerile, capacitatea de incidenţă şi de convingere pe care ar putea s-o aibă. Ceea ce ar putea să facă este întocmai să devină protagonistă a unei promovări autoritare a căutării unei pauze şi a unui dialog. Lucruri foarte depărtate, foarte dificile de spus într-un context aşa de conflictual cum este cel actual. Europa, dacă ar avea această forţă - pentru aceasta alegerile sunt importante -, cred că ar putea să dea o contribuţie enormă şi să nu lase numai protagonismului altor puteri decizii care uneori, tocmai pentru că sunt aproape blocate una cu alta, nu reuşesc să le ia. Europa are cu adevărat mare potenţialitate şi în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu. Cred că ar trebui într-adevăr găsit modul de a întări unele indicaţii pe care de acum politica internaţională - în termeni destul de comuni cel puţin în lumea occidentală - încearcă să ducă asupra Israelului, pentru că, în pofida actului terorist tragic îndurat, este în situaţia de a provoca o suferinţă, o distrugere enormă, uriaşă, care ne impresionează şi ne tulbură în rândul palestinienilor. Europa ar putea face mult în acest sens şi alegerile ar putea să fie un semnal, şi numai cu o afluenţă cât mai semnificativă posibil. Apoi, având speranţa cu rezultate care să aibă în mod clar o majoritate care să meargă spre viitorul Europei. Asta ar da un mare rezultat, o mare contribuţie şi din acest punct de vedere.
În notă, COMECE face trimitere la Conferinţele Episcopale pentru un soi de indicaţie la vot şi reafirmă importanţa de a vota pentru persoane şi pentru partide care să promoveze proiectul european. Care sunt mai ales riscurile ca să fie alese persoane şi forţe politice care să nu susţină proiectul european? Care este situaţia?
Situaţia, după cum o prezintă mulţi observatori, este aceea care provoacă, în mod paradoxal, teama unei creşteri a forţelor politice anti-europene, ceea ce este într-adevăr un lucru straniu, pentru că se folosesc de Europa pentru a merge împotriva Europei. Este o contradicţie pe care, din păcate, politica de astăzi o prezintă. Însă această perspectivă, această eventualitate nu trebuie să fie exagerată, după părerea altora. În sensul că există şi o dorinţă de stabilitate şi de continuitate care are şi ea greutatea sa. Motiv pentru care, dincolo de previziuni, trebuie invitat să se observe obiectiv şi cu o privire constructivă şi propunătoare scenariul ofertei partidelor şi al candidaţilor, având la inimă să mărească ceea ce promovează o Europă care creşte, se dezvoltă şi duce înainte valori care sunt ale tuturor şi pe care noi, catolicii, le simţim în mod deosebit, pornind înainte de toate de la persoană şi de la comunitate, dar şi toate valorile care, de exemplu, sunt prezente şi în tratate şi în Declaraţia despre drepturile umane ale Uniunii Europene însăşi. Aşadar, este vorba de a găsi în aceste valori criteriile pentru a face alegeri ponderate care folosesc după aceea la creşterea şi la binele comun al tuturor. A vota persoane sau grupuri care, aşa cum se definesc, sunt anti-europeiste sau şi populiste, în sensul că ele contrastează radical drumul pe care Europa îl parcurge, cred că nu este coerent cu o conştiinţă, dacă vrem chiar credincioasă, deoarece credinciosul ia asupra sa şi îşi ia responsabilitatea de a contribui, în acest caz cu votul care are o importanţă enormă, la creşterea întregii comunităţi, în acest caz a celei a Uniunii Europene.
În această privinţă, care este rolul creştinilor, al credincioşilor atunci când unele politici şi unele iniţiative ale Uniunii Europene nu sunt în linie cu cele pe care le putem defini valorile creştine?
Cazul cel mai clasic este propunerea de a insera în tratate dreptul la avort. Acolo creştinii - şi ei, dar nu numai ei - s-au făcut auziţi şi de fapt după aceea propunerea n-a trecut, chiar dacă am constatat cu mare amărăciune că în Franţa parlamentul francez a considerat că este de datoria şi puterea sa să insereze acest drept în Constituţia franceză şi în asta episcopii francezi au fost exemplari şi au toată apropierea şi solidaritatea noastră. Dar pentru a spune, există situaţii, luări de poziţii, cu privire la asta ca şi cu privire la alte teme ca migranţii - seria este lungă dacă vrem - în care părerea noastră se disociază, se distanţează un pic, încearcă să corecteze. În orice caz, ceea ce trebuie să spunem este că noi trebuie să fim prezenţi cu capul sus, cu conştiinţa a ceea ce este credinţa noastră, a ceea ce reprezintă încă pentru mulţi în Europa şi în sine reprezintă pentru demnitatea umană şi pentru promovarea persoanei umane în comunitate. Dar trebuie să spunem că unicul mod pentru a apăra şi a promova ceea ce este după aceea binele comun al tuturor - pentru că a apăra persoana, a apăra comunitatea nu înseamnă a face partizanat pentru o parte confesională, ci înseamnă a promova binele tuturor - este dialectica democratică. Din acest punct de vedere, COMECE desfăşoară o slujire preţioasă, pentru că urmăreşte cu mare punctualitate toată producţia legislativă sau de decizii de diferit gen şi nivel ale Parlamentului şi ale Comisiei pentru a exprima păreri, observaţii, critici punctuale şi pentru a căuta un contact de dialog şi de confruntare cu personalităţile cele mai reprezentative, figurile la diferitele niveluri mai adecvate pentru a transmite propriile motivaţii şi prin urmare pentru a face să crească acest dialog şi conştiinţa despre unele teme, mai ales cele mai fundamentale, dar în orice caz toate acelea care se pot afla la inima opiniei publice europene.
Invitaţia de a vota şi apoi invitaţia de a face auzite cele care sunt propriile cereri şi a promova întocmai valorile creştine. Şi acest lucru este valabil mai ales pentru tineri şi pentru tinerii creştini, în mod deosebit...
Noi avem o reţea de tineri europeni care colaborează cu COMECE şi care acum cu această ocazie a pregătit un "Catholic toolkit", un instrument adaptat la limbajul tinerilor pe care îl vom difuza în toate limbile europene, în aşa fel încât tinerii să fie implicaţi de alţi tineri. Şi acest lucru este într-adevăr important, pentru că noile generaţii se arată acum la o dimensiune europeană. Asta ne permite să spunem şi că adesea tinerii sunt cei mai disponibili şi atenţi să perceapă sensul Uniunii Europene, responsabilitatea sa şi ceea ce reprezintă pentru viitor. Ceea ce a fost şi încă este experienţa lui Erasmus şi a tuturor tipurilor de schimburi şi de întâlniri - care sunt multiple la nivel universitar, dar şi la nivel de şcolii medii şi superioare - este semnalul, şi deja în parte, rezultatul unei creşteri de conştiinţă şi de sensibilitate a lumii tineretului. Spunând asta, chemarea la conştiinţa civică a tuturor cetăţenilor europeni trebuie să fie făcută în toate modurile. Dumneavoastră citaţi invitaţia adresată Conferinţelor Episcopale naţionale, dar toţi suntem chemaţi să facem auzit glasul nostru, să spunem părerea noastră pentru binele Europei, pentru binele tuturor popoarelor din Europa şi al noilor generaţii. Este un fapt de civilizaţie elementară, de simţ civic şi de angajare pentru noi - cu o conştiinţă mărită de responsabilitate din cauza credinţei noastre şi a ceea ce reprezentăm -, dar nu ca o parte care vrea să se tuteleze pe sine însăşi, ci ca o parte care simte că îi reprezintă pe toţi şi că interpretează în maniera cea mai deplină aspiraţiile cele mai adevărate ale acestei Uniuni Europene şi ale popoarelor care locuiesc în ea.
(După Vatican News, 13 martie 2024)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
