Isuse, azi ţi-am fost călău,
Şi bici şi lanţul cel mai greu.
Eu răni adânci ţi-am provocat,
Pe spate pielea ţi-am brăzdat.
Sunt spinul ce te-am cununat.
Şi spinii sunt al meu păcat.
Adânc şi aprig scrijelind,
Sudori de sânge provocând.
De parcă nu a fost de-ajuns,
Şi cruce tot eu ţi-am fost pus.
Păcatul meu fiind greoi,
Pe umeri-ţi zdrobiţi şi goi.
Pe Golgota odată ajuns
Şi cuiele ce te-au străpuns.
Şi acel ciocan ce le-a lovit.
Păcatul meu l-a mânuit.
Şi rana cea din coasta dreaptă,
De mine a fost provocată.
Buretele-n oţet şi fiere,
Licoarea desfrânării mele.
Şi după atâta suferinţă,
Ce-am provocat din necredinţă
Ca şi tâlharul eu îţi cer,
Iertarea ta s-o am în cer.
Şi arătând că mă iubeşti,
Tu pentru mine te jertfeşti.
Pe lemnul crucii atârnat,
Să mă răscumperi din păcat.
Gabi Ignat
