Publicăm în continuare mesajul pe care Sfântul Părinte l-a trimis în această dimineaţă, 11 decembrie 2014, preşedintelui Consiliului Pontifical pentru Laici, cardinalul Stanislaw Rylko, şi participanţilor la a IV-a Întâlnire Europeană de Pastoraţie a Tineretului, promovată de Consiliul Pontifical pentru Laici în colaborare cu Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa cu tema: O Biserică tânără, martoră a bucuriei Evangheliei (Roma, Colegiul Pontifical Internaţional Maria Mater Ecclesiae, 11-13 decembrie 2014):
Către veneratul frate
Domnul cardinal Stanislaw Rylko
Preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Laici
Adresez salutul meu cordial dumneavoastră, episcopilor, responsabililor naţionali ai tinerilor reuniţi în aceste zile la Roma pentru a IV-a Întâlnire Europeană de Pastoraţie a Tineretului, promovată de Consiliul Pontifical pentru Laici în colaborare cu Consiliul Conferinţelor Episcopale din Europa cu tema: O Biserică tânără, martoră a bucuriei Evangheliei.
După cele trei întâlniri din anii '90, voi reluaţi să "mergeţi împreună pe drumurile Europei". Vă invit să vă daţi seama că, mergând, în timp ce vorbim şi discutăm împreună, Isus personal se apropie şi merge cu noi (cf. Lc 24,15). Ca discipolii din Emaus, să lăsăm ca El să ne deschidă ochii pentru a-l recunoaşte, ajutându-ne să găsim în El însuşi sensul acestei dificile dar pasionante bucăţi de istorie pe care ne este dat să o trăim împreună.
Voi care lucraţi în domeniul pastoraţiei tineretului faceţi o muncă preţioasă pentru Biserică. Tinerii au nevoie de această slujire: de adulţi şi de vârsta lor maturi în credinţă care să-i însoţească pe drumul lor, ajutându-i să găsească drumul care conduce la Cristos. Mai mult decât în promovarea unei serii de activităţi pentru tineri, această pastoraţie constă în a merge cu ei, însoţindu-i personal în contextele complexe şi uneori dificile în care sunt cufundaţi.
Pastoraţia tineretului este chemată să perceapă întrebările tinerilor de astăzi şi, pornind de la ele, să înceapă un adevărat şi onest dialog pentru a-l duce pe Cristos în viaţa lor. Şi un adevărat dialog în acest sens îl poate face acela care trăieşte într-o relaţie personală cu Domnul Isus, care se revarsă în relaţia cu fraţii.
Pentru acest motiv v-aţi adunat împreună, pentru a crea o "reţea" de cunoştinţe şi de prietenii la nivel european, graţie cărora responsabilii pastoraţiei tineretului de pe continent să poată împărtăşi experienţele trăite "pe teren" şi chestiunile care apar. Ştim bine că este mult de făcut. Vă cer să nu încetaţi niciodată să vestiţi Evanghelia, cu viaţa şi cuvântul: Europa de astăzi are nevoie s-o redescopere!
De aceea doresc să vă încurajez să consideraţi realitatea actuală a tinerilor europeni cu privirea lui Cristos. El ne învaţă să vedem nu numai provocările şi problemele, ci să recunoaştem multele seminţe de iubire şi de speranţă răspândite în terenul acestui continent, care a dat Bisericii un mare număr de sfinţi şi sfinte, şi mulţi dintre aceştia sunt tineri! Să nu uităm că nouă ne este dată misiunea de a semăna, dar Dumnezeu e cel care face să crească seminţele răspândite de noi (cf. 1Cor 3,7).
În timp ce semănaţi Cuvântul Domnului în acest vast ogor care este tineretul european, aveţi ocazia de a mărturisi motivele speranţei care este în voi, cu dulceaţă şi respect (cf. 1Pt 3,15). Puteţi să-i ajutaţi pe tineri să-şi dea seama că credinţa nu se contrapune raţiunii şi astfel să-i însoţiţi să devină protagonişti bucuroşi ai evanghelizării celor de vârsta lor.
În sfârşit, dragi prieteni, în acest an care atrage atenţia în acelaşi timp asupra familiei şi asupra vieţii consacrate, pastoraţia tineretului este chemată să propună tinerilor un drum de discernământ vocaţional, pentru a se pregăti să-l urmeze pe Isus pe calea vieţii conjugale şi familiale sau pe cea a unei consacrări special în slujba Împărăţiei lui Dumnezeu.
Îl rog pe Domnul, prin mijlocirea Sfintei Fecioare, pentru ca munca din aceste zile să fie bogată în roade pentru angajarea voastră în pastoraţia tineretului şi, mai înainte încă, pentru drumul vostru de sfinţenie, pentru că sfinţenia e cea care face să crească Biserica şi deschide inimile la primirea Evangheliei. Vă cer, vă rog, să vă rugaţi pentru mine şi cu afect vă binecuvântez.
Din Vatican, 11 decembrie 2014
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
