Ziua de unsprezece a lunii a început să fie privită cu o oarecare teamă. Probabil că superstiţioşii vor înlocui de acum numărul "nefast" 13 cu 11. În ziua de 11 vor sta cu ochii în patru şi vor fi vigilenţi ca nu cumva să li se întâmple vreun rău. Pe cât posibil vor fi evitate aglomeraţiile şi vor prefera să meargă în altă zi cu trenul sau cu avionul. 11 septembrie 2001 a schimbat istoria Americii. 11 martie 2004 a schimbat istoria Europei. Cei care au programat atentatele, la New York şi la Madrid, n-au ales ziua de 10 pentru că le-ar fi amintit de cele 10 porunci, printre care este şi porunca "Să nu ucizi". Au preferat ziua de 11 pentru că ei nu ţin cont de nimeni şi de nimic. N-au ales nici ziua de 12 pentru că le-ar fi amintit de 12 apostoli care au fost aleşi să vestească lumii iubirea. Apostolii, după trădarea lui Iuda, care a vândut sânge nevinovat, n-au voit să rămână 11 şi au mai ales un apostol. S-au speriat şi ei de acest număr? Voiau să fie 12 ca să meargă în lume doi câte doi aşa cum i-a trimis Cristos. Voiau să reprezinte cele 12 triburi ale lui Israel care au format poporul ales al Vechiului Testament. Ei aveau menirea să formeze un nou popor ales care să cuprindă toate naţiunile de sub cer.
După aceste date vine 11 aprilie care are puterea să schimbe istoria omenirii. Nu vă speriaţi, căci nu cunosc nici un plan pus la cale de gruparea teroristă Al-Qaida. 11 aprilie e ziua Paştelui, anul acesta, e ziua în care creştinii sărbătoresc împreună Învierea Domnului. Această coincidenţă parcă vrea să arate că nu moartea îşi are ultimul cuvânt, ci învierea.
"Voi iubiţi viaţa, noi iubim moartea", anunţa o voce venită din întunecimi, unde se pun la cale atentatele. Ar fi frumos ca America şi Europa să iubească viaţa în sensul creştin. "Viaţa s-a arătat şi noi am văzut-o", spunea sfântul Ioan. Nu se poate spune că e iubită viaţa de care vorbeşte evanghelistul. Altceva iubesc oamenii: un trai luxuriant, care devine o ofensă pentru cei care se află într-o lume lipsită de bunătăţi.
Cauza tuturor relelor este dorinţa de câştig. Această dorinţă e accelerată la maxim în zilele noastre. Şi rezultatul nu poate fi altul decât ceea ce se vede. Vrem sau nu vrem să recunoaştem, atentatele sunt un semnal că ceva nu e în ordine. America şi Europa nu s-au repezit cu toată înflăcărarea să-i iubească pe cei care sunt în urmă cu nivelul de trai, ci întotdeauna au urmărit un câştig, un interes. Acest stil de viaţa e departe de cel evanghelic. În mintea şi viaţa americanilor sau europenilor mai are oare loc printre atâtea idei acel gând divin "Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi?"
E uşor de observat că relele se înmulţesc atunci când e abandonată evanghelia şi din gândire şi din viaţă, când e abandonată iubirea. Măsurile de securitate care se iau prin sporirea vigilenţei, prin ascultarea tuturor celularelor sau altceva de felul acesta, nu vor fi în stare să dea siguranţă omului pe planeta noastră pentru că aşa cum spune Cristos "fiii întunericului sunt mai înţelepţi decât fiii luminii". Lucrul cel mai urgent, care ar putea schimba viaţa pe pământ, ar fi ca măcar creştinii să ia în serios evanghelia şi să treacă la un stil de viaţă propus de Cristos. Orice întârziere în acest sens nu face decât să menţină o permanentă teamă, în sufletele oamenilor, lucru pe care şi-l doresc cei care stau în spatele atentatelor. "Nu vă temeţi de cei care ucid trupul, dar sufletului nu-i pot face nici un rău, ci mai degrabă temeţi-vă de cei care pot pierde şi sufletul şi trupul în gheenă", spune Cristos.
După înviere, primele cuvinte pe care Isus le-a spus ucenicilor înspăimântaţi, au fost "Pace vouă!". Ziua de 11 aprilie, ziua Paştelui, va fi oare în stare să alunge orice teamă sau vom sta în aşteptarea unor evenimente mai dezastruoase decât cele din 11 septembrie şi 11 martie? Ziua Paştelui ar putea schimba istoria omenirii, dacă oamenii ar mai privi şi la cele de sus, nu doar la cele de jos.
Pr. Eugen Budău
