Întâlnirea dintre Benedict al XVI-lea şi Bartolomeu I pentru deschiderea Anului Paulin
De la sfântul Paul calea pentru unitatea creştinilor
Anul Paulin să-l facă mai bine cunoscut pe sfântul Paul şi să contribuie la reînnoirea angajării ecumenice: este dorinţa exprimată de papa Benedict al XVI-lea în timpul întâlnirii cu Bartolomeu I, Patriarh ecumenic de Constantinopol, desfăşurată în dimineaţa zilei de sâmbătă 28 iunie.
Sanctitate, cu profundă şi sinceră bucurie vă salut pe dumneavoastră şi grupul distins care vă însoţeşte şi îmi este plăcut să fac asta cu aceste cuvinte luate din a doua Scrisoare a sfântului Petru: "Celor care au primit o credinţă tot aşa de preţioasă ca a noastră prin dreptatea Dumnezeului nostru şi a Mântuitorului Isus Cristos, har vouă şi pace din belşug, prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a lui Isus, Domnul nostru!" (1,1-2). Celebrarea sfinţilor Petru şi Paul, patroni ai Bisericii Romei, ca şi aceea a sfântului Andrei, patron al Bisericii Constantinopolului, ne oferă anual posibilitatea unui schimb de vizite, care sunt mereu ocazii importante pentru fraterne conversaţii şi comune momente de rugăciune. Astfel creşte cunoaşterea personală reciprocă; se armonizează iniţiativele şi creşte speranţa, care ne animă pe toţi, de a putea ajunge curând la unitatea deplină, ascultând de mandatul Domnului.
Anul acesta, aici la Roma, la sărbătoarea patronală se adaugă circumstanţa fericită a inaugurării Anului Paulin, pe care am voit să-l stabilesc pentru a comemora al doilea mileniu al naşterii sfântului Paul, cu intenţia de a promova o reflecţie tot mai aprofundată asupra moştenirii teologice şi spirituale lăsată Bisericii de Apostolul neamurilor, cu vasta şi profunda sa operă de evanghelizare. Am aflat cu plăcere că şi Sanctitatea Voastră a stabilit un An Paulin. Această fericită coincidenţă scoate în evidenţă rădăcinile vocaţiei noastre creştine comune şi sintonia semnificativă, pe care o trăim, de sentimente şi de angajamente pastorale. Pentru această îi mulţumesc Domnului Isus Cristos, care cu puterea Duhului său conduce paşii noştri spre unitate.
Sfântul Paul ne aminteşte că deplina comuniune între toţi creştinii îşi are fundamentul într-un "singur Domn, o singură credinţă, un singur botez" (Ef 4,5). Credinţa comună, unicul Botez spre iertarea păcatelor şi ascultarea faţă de unicul Domn şi Mântuitor, să poată de aceea să se exprime cât mai curând în mod deplin în dimensiunea comunitară şi eclezială. "Un singur trup şi un singur Duh", afirmă Apostolul neamurilor, şi adaugă: "după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă" (Ef 4,4). În afară de asta, sfântul Paul ne indică o cale sigură pentru a menţine unitatea şi, în cazul dezbinării, pentru a o reface. Decretul despre Ecumenism al Conciliului al II-lea din Vatican a reluat indicaţia paulină şi o repropune în contextul angajării ecumenice, făcând referinţă la cuvintele dense şi mereu actuale din Scrisoarea către Efeseni: "Aşadar, vă îndemn, eu, prizonierul în Domnul, să vă comportaţi în mod vrednic de chemarea pe care aţi primit-o: cu toată umilinţa şi blândeţea, cu îndelungă răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, străduindu-vă să menţineţi unitatea Duhului în legătura păcii" (4,1-3).
Creştinilor din Corint, în mijlocul cărora apăruseră disensiuni, sfântul Paul nu se teme să le adreseze o chemare puternică pentru ca să fie unanimi în vorbire, să dispară dezbinările dintre ei şi să cultive o perfectă unire de gândire şi de intenţii (cf. 1Cor 1,10). În lumea noastră, în care se consolidează fenomenul globalizării, dar continuă cu toate acestea să persiste dezbinări şi conflicte, omul simte o nevoie crescândă de certitudini şi de pace. Însă, în acelaşi timp, el este rătăcit şi aproape sedus de o anumită cultură hedonistă şi relativistă, care pune la îndoială însăşi existenţa adevărului. În această privinţă, indicaţiile Apostolului sunt deosebit de potrivite pentru a încuraja eforturile menite pentru căutarea unităţii depline între creştini, atât de necesară pentru a oferi oamenilor din al treilea mileniu o mărturie tot mai luminoasă despre Cristos, Cale, Adevăr şi Viaţă. Numai în Cristos şi în Evanghelia sa omenirea poate găsi răspuns la aşteptările sale cele mai intime.
Fie ca Anul Paulin, care a început în mod solemn, să ajute poporul creştin ca să reînnoiască angajarea ecumenică şi să se intensifice iniţiativele comune pe drumul către comuniunea între toţi discipolii lui Cristos. Prezenţa dumneavoastră aici, astăzi, este desigur un semn încurajator al acestui drum. Pentru aceasta vă exprim încă o dată vouă tuturor bucuria mea, în timp ce împreună înălţăm către Domnul rugăciunea noastră recunoscătoare.
* * *
Discursul Patriarhului ecumenic de Constantinopol
O comunicare mai mare prin intermediul dialogului teologic
Figura apostolului Paul, care cu mărturia sa a plăsmuit "identitatea creştinismului" şi a transformat "istoria civilizaţiei occidentale", a fost amintită de Patriarhul ecumenic Bartolomeu I în discursul adresat lui Benedict al XVI-lea în timpul întâlnirii.
Sanctitate, Iubit Frate în Cristos,
Papa Benedict,
Glorie lui Dumnezeu pentru toate lucrurile! De fapt, el ne-a învrednicit să împărtăşim binecuvântările sale îmbelşugate. Cum vom putea să-i mulţumim îndeajuns pentru harul şi bunătatea divină pe care ni le-a dat nouă tuturor?
Cu sentimente de bucurie sinceră şi autentică aducere de mulţumire participăm la serviciile solemne în ocazia binecuvântată a solemnităţii sfinţilor Petru şi Paul, patroni apostolici ai Bisericii antice din prima Romă. În decursul secolelor, sângele lor vărsat s-a dovedit o binecuvântare pentru Biserica creştină universală.
Această celebrare fericită este şi o ocazie pentru cele două Biserici surori ale noastre să ne rugăm şi să celebrăm împreună cu scopul de a pecetlui angajarea noastră pentru reconciliere şi pentru a întări legăturile noastre de solidaritate. Prezenţa mea personală aici astăzi este un gest respectuos de recunoştinţă autentică pentru a întoarce prezenţa dumneavoastră personală, Sanctitate, în urmă cu nouăsprezece luni, cu ocazia Sărbătorii sfântului Andrei, primul chemat dintre apostoli şi fratele mai în vârstă al sfântului Petru, întemeietor şi patron al vechiului sediu al Noii Rome. În decursul istoriei, aceste vizite au constituit schimburi importante între cele două Biserici ale noastre ca expresii tangibile ale unei comunicări mai mari prin dialogul teologic, desfăşurat în aşteptare rugătoare a comuniunii sacramentale depline în Trupul lui Cristos. Întâlnirile noastre şi schimburile noastre, fie aici, fie la Constantinopol, urmează în succesiune istorică schimbul de vizite dintre predecesorii noştri de binecuvântată amintire: Paul al VI-lea şi Atenagora, Ioan Paul al II-lea şi Demetrios.
Iarăşi, un alt motiv de sinceră bucurie este prezenţa mea aici, împreună cu pelerinii din Patriarhia Ecumenică din toată lumea, pentru a participa la deschiderea oficială a Anului Paulin, pe care încă o dată cele două Biserici ale noastre îl celebrează în timpul aniversării naşterii Apostolului neamurilor, sfântul Paul, exact în urmă cu două mii de ani. La Crăciunul trecut, Patriarhia Ecumenică a anunţat această aniversare printr-o Scrisoare Enciclică adresată tuturor Bisericilor. Programăm o călătorie cu adevărat istorică şi o întâlnire de studiu unică în felul său pentru luna octombrie anul acesta, cu ocazia Adunării tuturor Primaţilor ortodocşi la Phanar. Celebrări importante au avut loc deja, în prezenţa reprezentantului nostru oficial, în oraşul antic Tars, unde s-a născut Saul pentru a plăsmui, asemenea Apostolului Paul, identitatea creştinismului şi a transforma istoria civilizaţiei occidentale prin convertirea sa radicală şi kerygma sa apostolică. Acolo, în Bisericile din Asia Mică, scânteia minusculă a primului creştinism este vizibilă şi încă străluceşte astăzi ca mărturie vie a unui adevăr veşnic despre Domnul răstignit şi înviat, aşa cum a fost proclamat de marele Apostol Paul.
Sanctitate, am vrea să vă exprimăm recunoştinţa noastră ferventă pentru invitaţia pe care ne-aţi adresat-o de a împărtăşi aceste festivităţi solemne. Fie ca întemeietorii şi patronii apostolici, sfinţii Petru şi Paul, să mijlocească pentru noi în faţa celui pe care l-au slujit cu fidelitate şi l-au predicat peste tot! Ei să continue să ne inspire pe toţi cu lărgimea viziunii lor ecleziale şi cu fermitatea misiunii lor apostolice!
"Pentru aceste lucruri şi pentru toate lucrurile", cu aceste cuvinte din liturgia noastră divină a sfântului Ioan Gură de Aur, "îi mulţumim Domnului". Amin.
(După L'Osservatore Romano, 29 iunie 2008)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
