La Iaşi, în catedrala "Sfânta Fecioară Maria, Regină", la 1 noiembrie 2006, s-a celebrat o sfântă Liturghie, care a marcat împlinirea unui an de la sfinţirea acesteia.
Au participat PS Petru Gherghel, PS Aurel Percă, preoţi de la Institutul Teologic şi de la parohiile din oraş, mulţi credincioşi.
A trecut deja un an de la momentul istoric reprezentat de sfinţirea catedralei, când în ziua de 1 noiembrie a anului 2005, în solemnitatea Tuturor Sfinţilor, în prezenţa tuturor episcopilor din Conferinţa Episcopilor din România, a nunţiului apostolic din România şi Republica Moldova, a multor episcopi din alte ţări şi Biserici locale, a preoţilor şi a credincioşilor, s-a procedat la consacrarea altarului şi dedicarea noii biserici catedrale din Iaşi închinată preacuratei Fecioare Maria, Regină.
În cuvântul de început PS Petru Gherghel şi-a exprimat bucuria trăirii acestui eveniment şi a făcut o invitaţie la a-l preamări pe Dumnezeu pentru lucrările sale, prin sfinţii săi.
La predică, păstorul diecezei a prezentat trei motive pentru care această zi este una deosebită: în primul rând pentru că "este zi de sărbătoare, când amintim marele mister, al Domnului înconjurat de sfinţii săi, când cerul întreg cântă fără încetare: «Sfânt, sfânt, sfânt e Domnul Dumnezeul Sabaot, plin este cerul şi pământul de mărirea ta»". La cântarea lor se adaugă şi cântarea noastră. Apoi, "ne bucurăm pentru că astăzi celebrăm un eveniment special: împlinirea unui an de la dedicarea şi consacrarea altarului şi a catedralei noastre, închinate reginei tuturor sfinţilor". În cele din urmă este o bucurie a descoperirii realităţilor percepute prin credinţă, pentru că privind astăzi la mulţimea sfinţilor, ştim cine vom fi noi mâine, după afirmaţia pr. Daniel Ange, căci cerul a fost deschis pentru noi toţi prin Isus Cristos, Mântuitorul tuturor".
"Celebrarea de la 1 noiembrie, a tuturor sfinţilor, precum şi amintirea tuturor răposaţilor, - a afirmat PS Petru -, ne oferă posibilitatea de a trece dincolo de realităţile pământeşti ale Bisericii. Liturghia ne deschide ochii asupra Bisericii în totalitatea ei, adică asupra celor trei realităţi şi componente ale ei: Biserica luptătoare, Biserica purificatoare şi Biserica triumfătoare. Primele două se îndreaptă în timp spre cea din urmă, care singură va rămâne veşnică".
Preluându-l pe marele predicator Antonio Riboldi, PS Petru a făcut o reflecţie asupra acestei sărbători şi asupra semnificaţiei profunde pe care o conţine: "Există o zi în care toţi suntem chemaţi să ne întâlnim într-un chip special cu adevărul despre viaţă. Este ziua tuturor sfinţilor şi comemorarea tuturor răposaţilor".
Solemnitatea tuturor sfinţilor ne descoperă şi totodată ne invită la a trăi asemenea sfinţilor, fraţi de-ai noştri, care şi-au oferit asentimentul lor de a trăi această aventură a vieţii şi a iubirii. Această idee a fost exprimată şi la Conciliul Vatican II, în constituţia dogmatică "Lumen gentium". Isus Cristos, modelul desăvârşirii, a propovăduit tuturor şi fiecărui ucenic de orice condiţie sfinţenia vieţii, al cărui autor şi înfăptuitor este el însuşi.
La sfârşitul sfintei Liturghii s-a făcut un requiem pentru toţi cei care şi-au desfăşurat activitatea în Dieceza de Iaşi: episcopi, preoţi, persoane consacrate, laici.
Iulian Roca
