PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, a transmis Alteţei Sale Regale Principesa Margareta a României un mesaj de condoleanţe la moartea Regelui Mihai, trecut la cele veşnice marţi, 5 decembrie 2017.
Episcopul se roagă ca Domnul "să primească, cu împărătească iubire, pe Maiestatea Sa Regele Mihai I în loc de lumină şi fericire veşnică, printre toţi aleşii săi care s-au învrednicit să stea în jurul tronului său veşnic".
Amintind de vizitele pe care regele le-a făcut în catedrala din Iaşi, păstorul Diecezei de Iaşi doreşte "întregii Familii Regale mângâiere şi adâncă tărie" şi se roagă ca "Dumnezeu atotputernic, Regele Regilor, în mâinile căruia sunt destinele omenirii şi fără de care nimic nu putem face, în prea marea sa milostivire şi iubire faţă de om, făptura cea mai nobilă de pe pământ, să fie generos cu poporul nostru credincios şi să-l poarte la adevărata răsplată în împărăţia veşnică din ceruri".
Într-adevăr, după cum notează revista Lumina creştinului, în una dintre vizite, în seara de 4 mai 1997, regele Mihai I de România şi regina Ana au asistat şi la un moment de rugăciune în catedrala catolică, celebrat de PS Petru Gherghel, episcopul Diecezei de Iaşi. Credincioşii şi un grup de seminarişti au cântat. În faţa catedralei au urmat cuvântul Preasfinţitului Petru Gherghel, al Maiestăţilor Lor regele Mihai I şi regina Ana. Au vizitat apoi clădirea Episcopiei, iar la plecare au semnat în cartea de onoare.
Regele Mihai şi regina Ana au mai vizitat Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, sâmbătă, 25 decembrie 1999, participând la sfânta Liturghie de seară, în catedrala catolică "Adormirea Maicii Domnului".
Pr. Cornel Cadar
*
Condoleanţe pentru Casa Regala
Nihil sine Deo!
Nimic fără Dumnezeu!
Alteţei Sale Regale
Principesa Margareta a României
Custodele Coroanei Regale
Alteţa Voastră Regală,
Vestea trecerii la cele veşnice a Majestăţii Sale Regele Mihai I a îndurerat întreaga ţară şi, desigur, şi pe noi, cei din Dieceza Romano-Catolică de Iaşi.
Cu sentimente de respect şi preţuire, cuvenite unui monarh uns şi ales de Dumnezeu spre binele poporului, îndreptăm spre Familia Regală condoleanţele noastre, unindu-ne cu toţi cei care au iubit şi iubesc poporul nostru, şi-l rugăm pe Dumnezeu să primească, cu împărătească iubire, pe Maiestatea Sa Regele Mihai I în loc de lumină şi fericire veşnică, printre toţi aleşii săi care s-au învrednicit să stea în jurul tronului său veşnic.
Amintindu-ne de vizitele Majestăţilor Lor Regele Mihai şi Regina Ana în catedrala noastră episcopală, un gest de mare respect pentru toţi cei ce fac parte din marea familie a românilor din orice colţ al ţării noastre, ne îndreptăm cu preţuire, în aceste zile de încercare pentru întreaga Casa Regală şi în zilele care urmează, şi înălţăm spre ceruri prinosul rugăciunilor noastre recunoscătoare, dorind întregii Familii Regale mângâiere şi adâncă tărie, iar poporului credincios al ţării noastre curaj şi însufleţire vie în căutarea unei condiţii demne de viaţă, pentru că exemplul de demnitate şi lucrarea Regelui Mihai I rămâne mereu un motiv de încurajare şi un adevărat imbold pentru fiecare să împlinească misiunea încredinţată de Domnul şi stăpânul istoriei.
"Figura Majestăţii Sale rămâne pentru noi toţi un exemplu de devotament şi jertfă pe altarul României demne pe care a slujit-o până la capăt. A fost cu adevărat un exemplu pentru întreaga suflare românească şi regele tuturor românilor. Îi purtăm amintirea în suflete cu multă recunoştinţă" (card. Lucian Mureşan).
Dumnezeu atotputernic, Regele Regilor, în mâinile căruia sunt destinele omenirii şi fără de care nimic nu putem face, în prea marea sa milostivire şi iubire faţă de om, făptura cea mai nobilă de pe pământ, să fie generos cu poporul nostru credincios şi să-l poarte la adevărata răsplată în împărăţia veşnică din ceruri!
În veci amintirea Maiestăţii Sale Regele Mihai I!
Requiescat in pace!
Iaşi, 6 decembrie 2017
Petru Gherghel,
episcop de Iaşi
*
4 mai 1997
Cuvânt de bun venit regelui Mihai I, reginei Ana de Bourbon şi suitei sale
Maiestatea Voastră, Stimaţi oaspeţi!
Binecuvântat să fie Dumnezeu în veci! Şi binecuvântat cel ce vine în numele Domnului!
Credincioşii romano-catolici din Iaşi trăiesc împreună cu toţi ceilalţi credincioşi şi fraţi ortodocşi, împreună cu întreaga populaţie a oraşului nostru o bine meritată şi binecuvântată bucurie, bucuria sărbătorilor de Paşi - timpul pascal se întinde până la Rusalii.
În această atmosferă de sărbătoare şi de bucurie supranaturală trăim cu toţi o altă fericită şi plină de emoţie bucurie sufletească: bucuria întâlnirii cu Maiestatea Voastră regele Mihai I al României, cu Maiestatea Voastră regina Ana, cu Alteţa Voastră principesa Margareta şi cu întreaga suită ce vă înconjoară.
Bucuria noastră, a tuturor: episcop, preoţi şi credincioşi, este cu atât mai mare cu cât a trebuit să treacă atâta timp, atâtea suferinţe, atâtea clipe de exil pentru a se putea realiza această întâlnire şi această vizită.
Personal trebuie să spun întregului popor catolic şi autorităţilor prezente că emoţia noastră este şi mai mare când ştim că dorinţa acestei întâlniri aparţine Maiestăţilor Lor Mihai I şi Ana de Bourbon care au premers şi întâmpinat dorinţa noastră fierbinte de a-l avea în casa noastră, în Biserica noastră, pe rege.
De la trecerea regelui Ferdinand - care se afla în exil la Iaşi şi care participa cu bucurie la celebrarea sfintei Liturghii în catedrala noastră - până astăzi n-a mai intrat nimeni, nici un şef de stat (excepţie făcând autorităţile noastre locale de după anul 1989).
Avem în arhiva noastră mai multe documente semnate de Cancelaria Casei Regale de care ne bucurăm nespus, dar avem unul care a ţinut loc regelui în casa noastră în clipele grele şi în toţi acei ani grei care au trecut: Decretul de recunoaştere şi confirmare a episcopului de fericită şi sfântă amintire, dr. Anton Durcovici, din anul 1947, mort la datorie pentru poporul său în închisoarea din Sighetu Marmaţiei, în anul 1951. Un episcop sfânt şi inegalabil. El ar fi voit să depună jurământul său de fidelitate în faţa Maiestăţii Voastre, dar n-a mai putut pentru că furtuna diabolică dinspre răsărit a distrus toată ordinea şi liniştea. El v-a însoţit nu mult timp după aceea pe drumul exilului şi a murit. Azi vă spunem noi că jurământul său l-a făcut pentru a-l depune în faţa Maiestăţii Voastre pentru ţară şi popor, pentru turma sa, pentru noi, catolicii din Moldova.
A declarat cu sufletul plin de iubire şi cu buze de profet: Curaj - purtaţi cu demnitate crucea, căci vor veni zile fericite şi pentru acest popor atât de încercat!
Maiestatea Voastră,
Poporul catolic din care ne tragem şi noi are o credinţă puternică şi a rămas fidel iubirii de Dumnezeu, de ţară şi de rege prin toate suferinţele prin care a trecut şi vă prezentă prin mine, în centrul marii Episcopii de Iaşi, preţuirea şi onoarea, afecţiunea şi respectul rugăciunilor noastre pentru că şi în exil n-aţi uitat de nici unul şi, neputând merge la Liturghia Bisericii Ortodoxe, mergeaţi des în bisericile catolice, aşa cum aţi declarat într-un interviu şi aşa precum noi o ştim. Acum, revenind acasă, iată ne-aţi căutat şi pe noi, cum i-aţi căutat şi i-aţi vizitat pe toţi fii acestui popor. Vă mulţumim din inimă pentru acest gest.
De fapt un monarh, un rege, o regină este simbolul unităţii, iar popoarele lumii au astăzi nevoie de unitate şi de unire pentru a intra cu bucurie în mileniul trei, mileniu pe care îl dorim credincios, mileniul refacerii unităţii, mileniul dreptăţii şi înfrăţirii în care vrem să intrăm împreună. Episcopul de Iaşi vă spune: Binecuvântat să fiţi Maiestate şi binecuvântaţi să vă fie paşii spre noi, spre toţi. Binecuvântaţi să fie paşii poporului român. Bine aţi venit! La mulţi ani!
Petru Gherghel,
episcop de Iaşi
* * *
Maiestate,
Această Eparhie Romano-Catolică a Iaşilor, cu amintiri istorice străvechi şi cu o turmă credincioasă, în majoritate populaţie rurală, mi s-a încredinţat spre păstorire. Aducându-mi aminte de ocrotirea binevoitoare, pe care domnitorii români ai veacurilor trecute au arătat-o necontenit acestei eparhii, stau cu încredere neclintită înaintea tronului Maiestăţii Voastre şi sunt pe deplin conştient de sfintele îndatoriri pe care le am faţă de poporul credincios şi faţă de Maiestatea Voastră. Glasul sfântului Paul, apostolul neamurilor, îmi arată calea de urmat. Ştiind acest apostol cât de greu apasă răspunderea pe umerii cârmuitorilor de popoare, îndeamnă pe creştini ca, înainte de toate, să facă lui Dumnezeu cereri, rugăciuni, mijlociri, mulţumite pentru regi şi pentru toţi care sunt în înalte dregătorii, ca să petrecem o viaţă lină şi tihnită, întru toată temerea de Dumnezeu şi buna cuviinţă (1Tim 2,1-2). Şi, în numele Domnului, acelaşi apostol porunceşte ca orice suflet să fie supus înaltelor stăpâniri, căci nu este stăpânire care să nu vină de la Dumnezeu; iar cele ce sunt de la Dumnezeu sunt orânduite (Rom 13,1).
Ascultând de acest îndemn apostolic, noi catolicii din Eparhia Iaşilor, supuşi ai Maiestăţii Voastre, nu vom înceta să rugăm pe Domnul atotputernic, de la care pogoară toată darea ce bună, cerându-i să dăruiască Maiestăţii Voastre harul său cât mai îmbelşugat, zile multe şi fericite, o domnie glorioasă şi sfetnici înţelepţi: să ajute pe Maiestatea Voastră în toate ostenelile atât de grele, ce înfruntă pentru binele obştesc al ţării.
Totodată faptele vor încredinţa pe Maiestatea Voastră că, în credincioşii catolici ai Eparhiei de Iaşi, veţi avea totdeauna cetăţeni supuşi şi ascultători, iubitori de ordine şi de muncă fără preget, plini de respect şi devotament nestrămutat faţă de autoritatea Maiestăţii voastre şi a legilor ţării. Şi este ferma mea voinţă şi hotărâre să activez în păstorirea încredinţată mie în aşa fel, încât să fac tot ce-mi stă în putere pentru promovarea intereselor sufleteşti şi pentru propăşirea morală a turmei mele duhovniceşti.
Aceasta este făgăduinţa solemnă ce, în profund respect, o depun azi la treptele tronului Maiestăţii Voastre.
(Din Discursul pe care PS dr. Anton Durcovici, episcop de Iaşi,
trebuia să-l ţină cu ocazia depunerii jurământului de fidelitate)
* * *
Album foto: Vizita Maiestăţii Sale Regele Mihai la Episcopia Romano-Catolică de Iaşi, 4 mai 1997. Foto: Adrian Cuba
